Impactul blocării salariului minim în România
În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Potrivit unei analize efectuate de economistul Cristian Socol, România riscă să devină o excepție în Uniunea Europeană, unde toate celelalte țări își planifică majorări ale salariului minim pentru anul 2026. "Blocarea creșterii salariului minim înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români," a declarat Socol pentru MEDIAFAX. În acest context, el subliniază că România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și că ponderea salariaților cu venituri mici este dublă față de media europeană.
Datele oficiale arată că în România, costul orar al forței de muncă a fost în anul 2024 de 12,5 euro, ceea ce plasează țara pe penultimul loc în UE, la 37% din media UE27. De asemenea, România se confruntă cu a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din Uniunea Europeană, evidențiind o disproporție semnificativă între productivitatea muncii și costul forței de muncă. În acest sens, Socol a menționat că, deși productivitatea reală a muncii a crescut cu 6,4% în ultimul an, este esențial ca această creștere să fie reflectată și în veniturile lucrătorilor.
"Mărirea salariului minim ar trebui să țină cont de costul vieții pentru un trai decent", a declarat Socol, referindu-se la coșul minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii, estimat la 10.450 lei pentru anul 2024 de către Fundația Friedrich Ebert Stiftung România. În plus, el a subliniat că este un mit că dinamica salariului minim ar duce la creșterea șomajului, mai ales în sectoarele afectate de criză, precum HoReCa și Construcții.
Socol a argumentat că creșterea salariului minim în România la 4.590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se aliniază unui trend european. În ultimii ani, majoritatea țărilor UE au implementat majorări substanțiale ale salariului minim, ca răspuns la inflația ridicată și la necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. De exemplu, Germania a propus o majorare a salariului minim de la 12 euro pe oră în 2022 la 13,9 euro pe oră în 2026, ceea ce ar aduce salariul minim brut la 2.343 euro.
Franța, cu un mecanism automat de indexare, preconizează o creștere a salariului minim la 1.900 euro în 2026, menținând astfel salariul minim la 60% din salariul median. În Spania, salariul minim brut a crescut cu 25% în ultimii patru ani, iar prognoza pentru 2026 indică o valoare cuprinsă între 1.430 și 1.450 euro. Polonia a avut o creștere de 164% a salariului minim în ultimii 10 ani și propune o majorare de la 1.140 euro în 2026.
În concluzie, analiza datelor arată că toate statele UE cu salariu minim au operat creșteri consistente în ultimii 10 ani, cu măsuri de protecție pentru salariații vulnerabili. Chiar și în condiții de criză bugetară, aceste țări nu pun povara exclusiv pe cei cu venituri mici și medii.
Socol subliniază că România ar trebui să urmeze acest exemplu pentru a evita o nouă criză socială și pentru a respecta angajamentele internaționale privind salariul minim adecvat.