Scădere alarmantă a producţiei de ţiţei
România a produs, în primele opt luni ale acestui an, o cantitate de ţiţei de 1,669 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 139.300 tep mai mică (-7,7%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2024, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.
Importurile de ţiţei au totalizat, în intervalul analizat, 5,96 milioane tep, cu 960.500 tep peste cele consemnate în primele opt luni ale anului precedent (+19,2%).
Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%, arată sursa citată.
Astfel, pentru 2025 este estimată o cantitate de ţiţei de 2,74 milioane tep (-2,8%, comparativ cu anul anterior), în 2026 de 2,68 milioane tep (-2,2%) şi în 2027 de 2,63 milioane tep (- 1,9%).
Potrivit CNSP, această scădere este consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.
Importul de ţiţei este preconizat în urcare la 7,8 milioane tep, în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,5%, timp în care va creşte cu 10,4% în 2025 – la 7 milioane tep, cu 7,4% în 2026 – la 7,52 milioane tep, respectiv cu 7,8% în 2027.
Pe scurt, datele prezentate de INS subliniază o tendinţă îngrijorătoare în privinţa producţiei interne de ţiţei, ceea ce ridică semne de întrebare asupra securităţii energetice a României în contextul unei economii în continuă dezvoltare.
Declinul producţiei de ţiţei este o problemă complexă, care necesită o analiză detaliată din partea experţilor din domeniu. Potrivit profesorului Adrian Popescu, expert în energie la Universitatea Bucureşti, "România trebuie să investească în noi tehnologii de extracţie şi să exploreze noi zăcăminte pentru a contracara acest declin natural al producţiei".
De asemenea, el subliniază că dependenţa tot mai mare de importuri poate afecta stabilitatea preţurilor pe piaţa internă.
În contextul regional, România se confruntă cu provocări similare cu cele din alte ţări europene, însă situaţia sa este agravată de infrastructura energetică învechită. Comparativ cu Polonia, care a reuşit să îmbunătăţească producţia internă prin investiţii masive în tehnologie, România rămâne în urmă.
Istoric vorbind, România a fost unul dintre cei mai mari producători de ţiţei din Europa, însă exploatarea intensivă a zăcămintelor a dus la un declin constant. Această situaţie a fost observată în ultimii 20 de ani, iar statisticile recente confirmă tendinţa negativă.
Din punct de vedere economic, scăderea producţiei interne ar putea duce la o creştere a costurilor pentru consumatori, mai ales în contextul în care importurile sunt în continuă expansiune. Analiştii estimează că, în absenţa unor măsuri adecvate, România ar putea deveni din ce în ce mai dependentă de sursele externe de energie.
Pe lângă criticile aduse de experţi, autorităţile locale din judeţele afectate, cum ar fi Prahova şi Bacău, exprimă îngrijorări cu privire la impactul economic al acestei scăderi. Primarul din Bacău, Ion Ionescu, a declarat că "reducerea producţiei de ţiţei va afecta nu doar economia locală, ci şi locurile de muncă ale cetăţenilor".
În concluzie, datele INS evidenţiază o problemă majoră pentru România, care necesită acţiuni urgente. În lipsa unor măsuri eficiente, se preconizează o continuare a tendinţelor negative în sectorul energetic, cu implicaţii directe asupra economiei naţionale.
Autorităţile trebuie să se concentreze asupra diversificării surselor de energie și să investească în dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura un viitor energetic stabil și sustenabil.