Analiza salariului minim pentru 2026
Subiectul salariului minim continuă să fie unul controversat în România, pe fondul tensiunilor dintre autorități și mediul de afaceri. Premierul analizează în prezent nivelul la care ar urma să fie stabilit salariul minim pentru anul 2026, iar informațiile preliminare sugerează că, „în principiu, nu va crește”, a declarat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Aceasta a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre variantele aflate în discuție la Palatul Victoria. „Subiectul este în analiza premierului și în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va crește. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a precizat Ioana Dogioiu joi, 16 octombrie, într-o conferință de presă.
Întrebată dacă această decizie a fost discutată în cadrul coaliției de guvernare, reprezentanta Executivului a evitat un răspuns concret: „Ce se întâmplă în coaliție se întâmplă în coaliție”. În PSD există însă un curent de opinie care susține majorarea salariului minim, mai ales că acesta a fost stabilit recent la 4.050 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2025. Disputa se desfășoară într-un context european: România și-a asumat, prin directivele Uniunii Europene, să coreleze veniturile cu costul vieții și productivitatea.
Mediul de afaceri avertizează că o eventuală creștere a salariului minim nu poate fi susținută fără a afecta semnificativ IMM-urile și cheltuielile companiilor. Ministerul Muncii continuă să facă calcule pentru a estima eventualele majorări. Conform scenariilor prevăzute de directiva europeană privind salariul minim, nivelurile analizate sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei), nivelul intermediar – 50% (4.590 lei), și nivelul maxim – 52% (4.773 lei). Guvernanții pot, însă, să stabilească și un procent cuprins între aceste valori.
Patronatele cer însă prudență. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. Cred că în acest an putem lua în calcul prorogarea acestei legi și suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24.
Această situație are implicații semnificative pentru piața muncii din România, unde angajații se confruntă cu creșteri ale costului vieții și cu o stagnare a salariului minim. În acest context, este esențial ca deciziile luate de Executiv să reflecte nu doar interesele economice ale companiilor, ci și nevoile angajaților.
De asemenea, în contextul integrării europene, România trebuie să își adapteze politica salarială pentru a respecta angajamentele asumate pe plan internațional.