România, parte din recesiunea democratică europeană

Publicat:

Pe scurt

România este identificată într-un raport al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa ca una dintre cele cinci țări care contribuie la recesiunea democratică în Europa. Raportul subliniază problemele grave ce afectează statul de drept, inclusiv manipularea electorală și stagnarea legislației pentru independența mass-mediei. Acțiuni decisive sunt necesare din partea Uniunii Europene pentru a contracara aceste tendințe alarmante.

EN

Brief

Romania is identified in a report by the Civil Liberties Union for Europe as one of five countries contributing to democratic recession in Europe. The report highlights serious issues affecting the rule of law, including electoral manipulation and stagnation of legislation for media independence. Decisive actions are needed from the European Union to counter these alarming trends.

România, parte din recesiunea democratică europeană

Sursa foto: stirileprotv.ro

România, printre statele care subminează democrația

Un raport recent al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) subliniază că România se află printre cele cinci țări care subminează statul de drept în Europa, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia. Documentul, publicat de The Guardian, evidențiază deteriorarea continuă a democrației în regiune, avertizând că acțiuni decisive sunt necesare pentru a preveni o erodare și mai profundă a principiilor democratice.

Raportul evidențiază o regresie semnificativă a statului de drept în 2024, cu presiuni crescute asupra ONG-urilor și mass-mediei în Ungaria, care a fost deja clasificată ca o „autocrație electorală”. Acesta semnalează manipularea sistemului judiciar, aplicarea defectuoasă a legii împotriva corupției și hărțuirea jurnaliștilor ca probleme majore care afectează democrația în întreaga Europă. De asemenea, se subliniază că fără intervenții din partea Uniunii Europene, tendințele negative vor continua să se agraveze.

În România, recentele alegeri prezidențiale au evidențiat riscurile asociate cu manipularea electorală prin platforme sociale, având în vedere ascensiunea unui naționalist relativ necunoscut, Călin Georgescu. În plus, un proiect de lege care ar trebui să asigure independența serviciului public de televiziune și radio a rămas blocat în Parlament din 2021, ridicând semne de întrebare asupra intențiilor autorităților de a menține controlul politic asupra mass-mediei.

Raportul detaliază și evoluțiile din alte țări europene. În Italia, guvernul Giorgiei Meloni a propus modificări legislative care ar putea oferi Ministerului Justiției puteri extinse asupra procurorilor, sporind astfel influența politică asupra justiției. În Bulgaria, s-au deschis anchete anticorupție împotriva adversarilor politici, iar în Slovacia, guvernul naționalist a desființat biroul procurorului general și a propus o lege care stigmatizează ONG-urile.

De asemenea, Croația a fost criticată pentru numirea unui procuror general cu legături strânse cu partidul de guvernământ, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar. Chiar și în state considerate modele democratice, precum Franța și Germania, au fost semnalate probleme, inclusiv abuzuri de putere și restricții asupra libertății de exprimare.

ONG-ul Liberties cere Comisiei Europene să întărească monitorizarea statului de drept și să condiționeze accesul la fonduri europene de respectarea acestuia.

Într-o lume în care democrația este tot mai amenințată, acțiunile decisive sunt esențiale pentru protejarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.