România printre statele problematice din UE
Un raport recent al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) plasează România printre cele cinci state membre UE responsabile pentru "recesiunea democratică" de pe continent, alături de Ungaria, Italia, Bulgaria și Slovacia.
Documentul, realizat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre, arată că România este acuzată de "subminarea în mod intenționat a statului de drept în aproape toate aspectele". Recenta campanie electorală a evidențiat cum platforme precum TikTok pot facilita ascensiunea unor politicieni radicali, în timp ce un proiect de lege destinat protejării independenței serviciului public de televiziune și radio a stagnat în Parlament din 2021.
Concluziile raportului sunt alarmante pentru întreaga Uniune Europeană. Recesiunea democratică a Europei s-a acutizat în 2024, au declarat reprezentanții Liberties. Printre problemele semnalate se numără manipularea politică a sistemelor judiciare, aplicarea ineficientă a legilor anticorupție, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile asupra protestelor pașnice.
Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties, subliniază gravitatea situației: "Toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani". De asemenea, încercările Uniunii Europene de a inversa acest declin s-au dovedit a fi "dezamăgitor de limitate".
Raportul detaliază și situația din celelalte țări problematice. În Ungaria, considerată o "autocrație electorală", s-au observat regresiuni semnificative ale statului de drept, cu o intensificare a presiunii asupra organizațiilor neguvernamentale și a presei. În Italia, guvernul Giorgiei Meloni a propus măsuri care ar spori controlul politic asupra sistemului judiciar, iar în Bulgaria, investigațiile anticorupție vizează adesea oponenții politici.
Guvernul naționalist din Slovacia a introdus modificări controversate, inclusiv desființarea biroului procurorului central și o lege care stigmatizează ONG-urile susținute din străinătate. În Croația, numirea lui Ivan Turudić ca procuror general a stârnit îngrijorări asupra imparțialității sistemului judiciar, iar Procuratura publică europeană a semnalat provocările sistemice în menținerea statului de drept.
Raportul subliniază că Franța și Germania, deși considerate modele democratice, nu sunt imune la regresul statului de drept. În Franța, guvernul a utilizat tot mai frecvent metode autoritare, iar în Germania, reacțiile la protestele pro-palestiniene au fost criticate ca fiind excesive.
În Polonia, noul guvern sub Donald Tusk luptă pentru a repara deteriorările aduse instituțiilor independente, dar se confruntă cu obstacole semnificative.
Liberties solicită Comisiei Europene să întărească monitorizarea respectării statului de drept în UE, inclusiv prin condiționarea fondurilor europene de respectarea standardelor democratice și accelerarea măsurilor legale împotriva țărilor care subminează democrația.