România, printre țările care contribuie la recesiunea democratică din Europa

Publicat:

Pe scurt

România este inclusă în raportul Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) printre cele cinci țări care contribuie la recesiunea democratică din Europa. Raportul subliniază manipularea politică a justiției, hărțuirea jurnaliștilor și blocarea reformelor esențiale, cerând măsuri decisive din partea Uniunii Europene pentru a proteja statul de drept.

EN

Brief

Romania is listed in the Liberties report among five countries contributing to democratic recession in Europe. The report highlights political manipulation of justice, harassment of journalists, and stalled essential reforms, calling for decisive actions from the European Union to protect the rule of law.

România, printre țările care contribuie la recesiunea democratică din Europa

Sursa foto: psnews.ro

Un raport avertizează asupra provocărilor democratice din România

România se numără printre cele cinci state membre UE care subminează statul de drept, conform unui raport recent al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties). Acest document, realizat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre, avertizează asupra recesiunii democratice care afectează continentul.

Raportul subliniază cum recentele alegeri prezidențiale din România au evidențiat utilizarea platformei TikTok pentru a facilita ascensiunea unui politician naționalist cu puțină notorietate. În plus, un proiect de lege destinat să asigure independența serviciului public de televiziune și radio a rămas blocat în parlament din 2021, evidențiind lipsa de progrese în această direcție.

Liberties a declarat că „recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, menționând probleme precum manipularea politică a sistemelor judiciare, aplicarea ineficientă a legii împotriva corupției, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile impuse protestelor pașnice. Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties, a remarcat gravitatea situației, subliniind că toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu provocări tot mai mari în ultimii ani.

În Ungaria, o țară deja considerată o „autocrație electorală”, s-au observat regresii semnificative în statul de drept, cu presiuni crescute asupra ONG-urilor și mass-media. Italia, sub conducerea lui Giorgia Meloni, a propus măsuri care ar putea spori controlul politic asupra sistemului judiciar, iar Bulgaria a fost criticată pentru folosirea investigațiilor anticorupție împotriva oponenților politici.

În Slovacia, guvernul populist al lui Robert Fico a introdus modificări legislative controversate, inclusiv desființarea biroului procurorului central, iar în Croația, numirea lui Ivan Turudić ca procuror general a ridicat semne de întrebare privind integritatea sistemului judiciar.

Deși Franța și Germania sunt adesea considerate modele democratice, ele nu sunt scutite de provocări. În Franța, s-a observat o utilizare crescândă a mecanismelor legislative care evită votul parlamentar, iar în Germania, reacțiile autorităților la protestele pro-palestiniene au fost criticate pentru excesivitate.

Raportul subliniază dificultățile cu care se confruntă Polonia în încercările de a restabili independența justiției, evidențiind complexitatea procesului de reconstrucție a instituțiilor democratice. Liberties solicită Comisiei Europene să întărească monitorizarea respectării statului de drept în UE, inclusiv prin condiționarea fondurilor europene de respectarea standardelor democratice.

Fără măsuri decisive, Uniunea Europeană riscă o erodare și mai profundă a democrației, avertizează raportul, subliniind necesitatea unei acțiuni imediate și eficiente pentru a proteja valorile fundamentale ale statului de drept.