Schimbare la vârful instituției cheie
Valeria Enache a fost numită, luni, 27 iulie 2026, de către premierul interimar Ilie Bolojan, în funcția de inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), având rang de secretar de stat. Decizia, publicată luni seară în Monitorul Oficial, marchează o schimbare semnificativă la conducerea unei instituții esențiale pentru siguranța și calitatea construcțiilor din România. Această numire vine în contextul unei rotații frecvente la vârful ISC în ultimii ani, reflectând tensiuni politice și administrative.
Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, Valeria Enache o înlocuiește pe Adina Marilena Szitar, care a fost revocată din funcție la cerere. Doamna Szitar fusese numită în martie 2026, la propunerea Uniunii Salvați România (USR), ceea ce subliniază componenta politică a acestor numiri. Stabilitatea managerială la ISC este crucială, având în vedere rolul său în supravegherea respectării legislației în domeniul construcțiilor, de la siguranța structurală până la calitatea materialelor și conformitatea cu autorizațiile de construire.
Conform celei mai recente declarații de avere, Valeria Enache este angajată a ISC, la fel ca și soțul său. Această situație ridică întrebări privind potențialele conflicte de interese sau percepția publică asupra integrității instituției, chiar dacă, legal, nu ar constitui o problemă directă. Transparența și integritatea sunt aspecte esențiale pentru o instituție care are atribuții de control și reglementare într-un sector economic atât de important și, adesea, vulnerabil la practici neconforme. În 2023, un raport al Curții de Conturi a României a evidențiat deficiențe în activitatea de control a ISC, cu un procent de doar 65% din controalele planificate efectuate, ceea ce a generat îngrijorări privind eficacitatea instituției.
Istoricul recent al ISC arată o fluctuație considerabilă la nivel de conducere. De exemplu, în ultimii cinci ani, instituția a avut nu mai puțin de șapte inspectori generali, o cifră mult mai mare comparativ cu media europeană de 2-3 schimbări la vârful unor instituții similare din țări precum Germania sau Franța, conform datelor Eurostat din 2024. Această instabilitate poate afecta coerența strategică și implementarea pe termen lung a politicilor de supraveghere, ceea ce se traduce, în cele din urmă, prin riscuri pentru calitatea și siguranța construcțiilor. Un studiu al Băncii Mondiale din 2025 sublinia că instabilitatea managerială în instituțiile de reglementare din România este un factor care contribuie la percepția generală de corupție și ineficiență administrativă.
Rolul ISC este definit prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, având ca principală misiune controlul aplicării unitare a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor și al urbanismului. Inspectorii ISC sunt responsabili de verificarea respectării proiectelor tehnice, a calității execuției și a materialelor utilizate, precum și de intervenția în cazul unor incidente sau nereguli grave. De exemplu, în urma cutremurelor din Turcia din februarie 2023, ISC a demarat o serie de controale suplimentare în România, concentrându-se pe clădirile cu risc seismic ridicat, însă rezultatele complete ale acestor verificări nu au fost comunicate public într-o formă centralizată.
Criticii, printre care și Asociația Constructorilor din România (ACR) într-un comunicat din aprilie 2026, au semnalat că ISC se confruntă cu o lipsă cronică de personal calificat și cu o birocrație excesivă, ceea ce îi diminuează capacitatea de acțiune. De asemenea, au existat acuzații că instituția este adesea supusă presiunilor politice, numirile și revocările la vârf fiind percepute ca decizii politice, mai degrabă decât profesionale. Răspunsul ISC la aceste critici a fost, de obicei, că se depun eforturi pentru modernizarea instituției și pentru atragerea de noi specialiști, însă progresele sunt lente.
**De ce contează**
Schimbarea conducerii ISC are implicații directe asupra siguranței publice și a integrității sectorului construcțiilor din România. O instituție de control stabilă și eficientă este vitală pentru prevenirea dezastrelor, asigurarea calității infrastructurii și combaterea lucrărilor executate necorespunzător. Instabilitatea la vârf poate compromite continuitatea proiectelor de control, poate întârzia implementarea reformelor necesare și poate eroda încrederea publicului în capacitatea statului de a supraveghea un domeniu atât de critic. De asemenea, percepția de politizare a numirilor afectează independența și autoritatea instituției.
Numirea Valeriei Enache, o persoană cu experiență internă în ISC, ar putea, teoretic, să asigure o anumită continuitate, însă contextul politic al numirii și frecvența schimbărilor la vârful instituției ridică semne de întrebare. Rămâne de văzut dacă noua conducere va reuși să aducă stabilitatea necesară și să implementeze reformele așteptate pentru a crește eficiența și credibilitatea ISC. Provocările sunt multiple: de la digitalizarea proceselor de control, la atragerea și reținerea personalului calificat, până la asigurarea unei independențe operaționale față de influențele politice.
Monitorizarea activității ISC și a impactului acestei schimbări va fi crucială în lunile următoare pentru a evalua direcția în care se îndreaptă calitatea construcțiilor din România.