Proprietari refuză consolidarea pe fonduri nerambursabile
Proiectele de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic din Capitală, esențiale pentru siguranța publică, se confruntă cu un blocaj paradoxal. Deși majoritatea covârșitoare a proprietarilor susține demersul, un procent de aproximativ 10% dintre locatari refuză să-și dea acordul, împiedicând astfel începerea lucrărilor finanțate în mare parte din fonduri nerambursabile. Această situație, calificată drept „absurdă” de către Primăria Municipiului București (PMB), pune în pericol nu doar locatarii, ci și trecătorii, în contextul unui risc seismic ridicat al Capitalei.
Potrivit reprezentanților Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), citați de EVZ și HotNews.ro, motivele invocate de proprietarii recalcitranți sunt diverse și de natură strict personală. Unele persoane dețin spații comerciale la parterul blocurilor și nu doresc întreruperea activității economice pe durata șantierului. Alți proprietari obțin venituri din închirierea apartamentelor și nu sunt dispuși să renunțe la aceste câștiguri lunare. De asemenea, există locatari care au investit recent sume semnificative în renovarea propriilor locuințe și regretă banii cheltuiți, refuzând să părăsească spațiul pentru începerea lucrărilor de structură. Această reticență contravine interesului general de siguranță, în special într-o zonă seismică precum România, unde un cutremur major, similar celui din 1977, ar putea avea consecințe devastatoare asupra clădirilor vechi, neconsolidate.
AMCCRS se confruntă în prezent cu două cazuri critice în care, deși autorizațiile de construire, contractele de finanțare și procedurile de achiziție publică pentru desemnarea constructorilor sunt finalizate de aproape un an, lucrările nu pot demara. Un exemplu notabil este un bloc de locuințe de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Aici, 32 de familii și-au dat acordul și au fost deja relocate, însă opt familii refuză să părăsească clădirea, blocând întregul proiect. Un al doilea caz vizează un imobil de pe Calea Victoriei, unde din 90 de familii, 70 susțin consolidarea, în timp ce 20 se opun ferm.
Situația este complicată de legislația actuală. Asociațiile de proprietari sunt cele care solicită consolidarea, iar pentru a intra în program este necesară o hotărâre semnată de 50% + 1 din proprietari. Cu toate acestea, legea nu oferă soluții clare pentru convingerea sau obligarea restului locatarilor care refuză eliberarea locuințelor pe durata lucrărilor, așa cum subliniază oficialii PMB. În lipsa unui consens, Municipalitatea a anunțat că va tranșa situația în instanță și ia în calcul recuperarea pe cale judiciară a cheltuielilor deja efectuate pentru pregătirea documentației și a proiectului.
Consolidarea seismică este o lucrare mult mai complexă și mai costisitoare decât o simplă reabilitare termică, având o durată medie de doi ani. Pe parcursul acestei perioade, Primăria Capitalei asigură gratuit cazarea proprietarilor, fie în locuințe de necesitate din fondul locativ al municipalității, fie prin decontarea integrală a chiriei pe piața liberă. Această facilitate este un stimulent important, având în vedere disconfortul generat de relocare. Costurile totale ale proiectelor sunt acoperite în proporție de aproximativ 90% din fonduri nerambursabile, diferența fiind suportată inițial de Municipalitate și recuperată ulterior de la proprietari într-un interval eșalonat de până la 15 ani. Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit între 10.000 și 15.000 de euro, eșalonat pe 5 până la 15 ani, conform datelor PMB.
Contextul european arată că alte țări cu risc seismic ridicat, precum Italia sau Grecia, au implementat mecanisme legislative mai stricte pentru consolidarea clădirilor, inclusiv posibilitatea exproprierii temporare sau a intervenției forțate în cazuri de risc major. În România, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, deși modificată de-a lungul timpului, nu oferă pârghii suficiente pentru a depăși blocajele create de o minoritate. Statisticile arată că Bucureștiul are peste 300 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, iar progresele în consolidare sunt lente. Între 1990 și 2020, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate complet, un ritm insuficient pentru a adresa problema la scară largă.
De ce contează
Această situație este critică pentru siguranța a mii de bucureșteni. Blocarea proiectelor de consolidare din motive individuale, în pofida finanțării nerambursabile și a relocării gratuite, subliniază o lacună legislativă majoră care subminează eforturile autorităților de a proteja vieți. Într-o capitală cu un risc seismic semnificativ, amânarea acestor lucrări transformă fiecare zi într-un pariu cu siguranța, cu potențiale consecințe catastrofale în cazul unui cutremur puternic. Rezolvarea acestor blocaje prin intervenție judiciară sau prin modificări legislative devine imperativă pentru a asigura progresul programelor de consolidare și a proteja patrimoniul urban și viețile oamenilor.
Pe termen scurt, instanțele de judecată vor trebui să decidă soarta blocurilor de pe Bulevardul Bălcescu și Calea Victoriei, procese care ar putea crea precedente importante pentru cazuri similare. Pe termen mediu și lung, autoritățile locale și centrale vor fi presate să găsească soluții legislative pentru a preveni blocajele viitoare. Ar putea fi necesară o modificare a Legii 50/1991 sau a altor acte normative relevante, care să confere PMB pârghii legale mai puternice pentru a impune consolidarea, mai ales în situațiile în care siguranța publică este în joc.
De asemenea, campaniile de informare și conștientizare publică ar putea juca un rol crucial în educarea proprietarilor cu privire la riscurile seismice și beneficiile consolidării, depășind astfel obstacolele legate de percepția personală a costurilor sau a disconfortului temporar.