Inechități salariale și lipsă de dialog, motivele protestului
Federația SANITAS, cea mai mare organizație sindicală din sectorul sănătății și asistenței sociale din România, a declanșat marți, 28 iulie 2026, o grevă generală pe termen nelimitat, acuzând inechități salariale persistente și lipsa unui dialog constructiv cu Guvernul. Protestul vizează, în principal, Legea salarizării, despre care sindicaliștii afirmă că perpetuează discriminări între diverse categorii profesionale din sistem. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți”, a declarat Iulian Pope, președintele SANITAS, într-un mesaj adresat colegilor săi la începutul grevei.
Negocierile cu autoritățile, inclusiv cele desfășurate la Palatul Cotroceni, nu au reușit să aducă un consens, determinând federația să continue demersul de protest. Sindicaliștii au semnalat, de asemenea, presiuni și tentative de intimidare, menționând că managerii unor instituții medicale ar fi solicitat liste cu numele salariaților participanți la grevă, cu scopul suspendării contractelor individuale de muncă. SANITAS a subliniat că aceste acțiuni, anterioare declanșării efective a grevei, sunt nelegale, conform Legii dialogului social nr. 367/2022 și unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 5 din 5 mai 2025), care stipulează că suspendarea contractului intervine doar pe durata participării efective la grevă.
Principalele revendicări ale SANITAS se concentrează pe modificarea Legii salarizării, considerată inechitabilă. Federația acuză că proiectul actual duce la pierderi salariale pentru o parte dintre angajați și subestimează valoarea socială a muncii lor. Un punct critic este modificarea regimului sporurilor, pe care sindicaliștii le consideră drepturi ce compensează riscurile profesionale, nu privilegii. Ei exemplifică cu un spor de 3-5 lei/oră pentru munca de noapte, în weekend sau de sărbători legale, considerându-l „demotivant” și „o bătaie de joc”. Mai mult, peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar urma să nu mai beneficieze de niciun spor, deși natura activității lor rămâne neschimbată, transformând compensarea riscului profesional într-un mecanism discriminatoriu.
Pe lângă personalul medical, sindicaliștii atrag atenția asupra discriminării continue a personalului TESA (tehnic, economic, social, administrativ) și a salariaților din asistența socială. Aceștia, deși indispensabili funcționării sistemului, rămân subevaluați și insuficient remunerați. „Fără economiști, juriști, specialiști IT, personal administrativ, tehnic sau de suport și fără angajații din asistența socială, niciun serviciu public din aceste domenii nu poate funcționa în condiții normale”, au declarat reprezentanții SANITAS.
Un alt aspect esențial al protestului este deblocarea angajărilor în sistemul public de sănătate. SANITAS estimează un necesar de peste 30.000 de posturi la nivel național. Cu toate acestea, un „celebrul” Memorandum, despre care sindicaliștii spun că s-a „pierdut prin sertarele Ministerului Finanțelor”, propune deblocarea a doar 7.621 de posturi. Critica este aspră la adresa Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, acuzat de o „politică de sufocare” a sistemului. Sindicaliștii invocă tragedia recentă de la Spitalul „Marie Curie” din București, unde a fost nevoie de un eveniment dramatic pentru a aproba deblocarea a doar 22 de posturi. „Aritmetica guvernului Bolojan este cinică: dacă păstrează același ritm, înseamnă că mai așteaptă 346 de drame ca să ducă la bun sfârșit un demers și așa insuficient?”, au acuzat aceștia într-un comunicat de presă.
Deficitul de personal nu este doar o cifră, ci se traduce în „ture tot mai greu de acoperit, suprasolicitare, epuizare și mai puțin timp pentru fiecare pacient”, conform SANITAS. De asemenea, federația se opune reducerii veniturilor angajaților, susținând că nu se pot cere servicii publice de calitate de la oameni cărora li se reduc veniturile, în timp ce li se crește volumul de muncă și responsabilitatea. Guvernul Bolojan a decis, de asemenea, reducerea cu 14.000 a numărului de paturi din spitale până în 2028, o măsură puternic contestată de sindicate. „Pe 28 iulie, nu facem grevă împotriva pacienților, și nici împotriva spitalelor în care lucrăm. Facem grevă pentru ca aceste spitale să mai aibă oameni care să lucreze în ele. Facem grevă pentru apărarea sistemului public de sănătate”, au subliniat sindicaliștii.
Protestul are loc în contextul în care Curtea de Apel București a suspendat, marțea trecută, la solicitarea SANITAS, procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a reclamat că decizia a fost luată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului. Cu toate acestea, SANITAS susține că proiectul nu poate urma procedurile parlamentare atâta timp cât există „vădita aparență de nelegalitate” constatată de Curtea de Apel. Federația a anunțat că va discuta cu partidele parlamentare, proiectul de lege urmând să ajungă la vot în Parlament.
Peste 500 de unități medicale din țară participă la greva generală. Liderul SANITAS Iași, Iulian Cozianu, a exprimat speranța că demersurile sindicale vor aduce stabilitate și eficiență actului medical, stopând plecările masive din sistem. Spitalele, precum Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, au luat măsuri pentru a asigura continuitatea asistenței medicale și a serviciilor esențiale. Activitatea se va derula normal în zone critice ca UPU-SMURD, ATI, USTACC, Dializă, Oncologie, Neonatologie și Bloc Operator (urgențe), iar pacienții din ambulatoriu vor fi reprogramați. O asistentă medicală de la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală a declarat: „Eu n-am văzut atâta umilire în ultimii 22 de ani ca acum”, în timp ce un medic de la aceeași unitate a cerut: „Puneți legea pe masă și faceți-o să fie corectă și echitabilă pentru toată lumea”.
De ce contează
Această grevă generală are implicații majore pentru sistemul de sănătate românesc și pentru pacienți. Pe termen scurt, deși urgențele sunt asigurate, serviciile medicale non-esențiale vor fi perturbate, ducând la întârzieri și reprogramări. Pe termen lung, protestul evidențiază probleme structurale profunde: o subfinanțare cronică, un deficit masiv de personal estimat la peste 30.000 de posturi la nivel național și o legislație salarială percepută ca inechitabilă. Dacă revendicările nu sunt soluționate, riscul de exod al personalului medical calificat se va accentua, punând în pericol calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii, un aspect crucial pentru o societate modernă.
Greva SANITAS este un semnal de alarmă puternic adresat clasei politice cu privire la starea precară a sistemului public de sănătate. Rămâne de văzut dacă suspendarea proiectului de lege a salarizării de către Curtea de Apel București va deschide calea unui dialog real și constructiv sau dacă Guvernul interimar va menține o poziție rigidă. Soarta sistemului medical depinde acum de capacitatea autorităților de a răspunde cererilor sindicaliștilor și de a propune soluții viabile pentru atragerea și menținerea personalului medical.
Altfel, plecările masive de personal, deja o problemă cronică în România, vor continua să submineze capacitatea spitalelor de a oferi îngrijiri adecvate pacienților, cu consecințe grave pentru sănătatea publică pe termen mediu și lung.