Greva generală în sănătate: SANITAS acuză inechități și presiuni

Federația SANITAS a declanșat marți, 28 iulie 2026, greva generală pe termen nelimitat în sistemul de sănătate și asistență socială din România, ca răspuns la ceea ce sindicaliștii numesc inechități salariale perpetuate de noul proiect al Legii salarizării. Potrivit președintelui SANITAS, Iulian Pope, demersul nu este o opțiune dorită, ci „consecința directă a refuzului autorităților de a lua în considerare argumentele celor care reprezintă drepturile celor o sută de mii de salariați din sănătate și asistență socială”.

Negocierile, inclusiv cele desfășurate la Palatul Cotroceni în prezența consilierului prezidențial Radu Burnete, a ministrului interimar al Muncii și a ministrului interimar al Sănătății, nu au reușit să deturneze angajații de la decizia de a protesta. SANITAS a acuzat că Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a ignorat dialogul social, iar Ministerul Muncii a inițiat discuții abia după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de adoptare a legii salarizării, la solicitarea federației, pe 21 aprilie 2026, reconfirmată marțea trecută.

Principalele revendicări ale sindicaliștilor SANITAS vizează corectarea inechităților salariale și recunoașterea reală a muncii depuse. Federația acuză că proiectul de lege continuă să subestimeze valoarea socială a muncii angajaților din sănătate, conducând la pierderi salariale pentru peste jumătate din categorii de personal și la situația în care peste 30% dintre angajați nu vor mai beneficia de niciun spor, deși natura activității lor nu se modifică. „Un spor de 3-5 lei/oră pentru cei care lucrează în ture de noapte, în weekend sau de sărbătorile legale este mai mult decât demotivant: este o bătaie de joc la adresa celor care țin sistemul medical public în funcțiune”, au transmis sindicaliștii.

O altă problemă majoră semnalată de SANITAS este deficitul cronic de personal, estimat la peste 30.000 de posturi la nivel național. Sindicaliștii critică „politica de sufocare a sistemului public de sănătate” a Guvernului Bolojan și invocă tragedia de la Spitalul „Marie Curie” ca exemplu al necesității deblocării urgente a angajărilor. Ei acuză că un memorandum care propunea deblocarea a doar 7.621 de posturi a fost „pierdut prin sertarele Ministerului Finanțelor”.

„În spitale, deficitul de personal nu este un număr într-un tabel. Înseamnă ture tot mai greu de acoperit, suprasolicitare, epuizare și mai puțin timp pentru fiecare pacient”, a subliniat Iulian Pope. Pe lângă aceasta, sindicaliștii contestă și decizia Guvernului Bolojan de a reduce cu 14.000 numărul de paturi din spitale până în 2028, considerând că aceste măsuri, alături de reducerea veniturilor, pun sub asediu sistemul public de sănătate.

Proiectul de lege a salarizării, publicat pe 17 iulie 2026 de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) sub conducerea interimară a liberalului Dragoș Pîslaru, susține că salariile nu vor scădea și că vor exista majorări ale salariului de bază între 2,5% și 7,5% în funcție de vechimea în muncă (șase gradații). Cu toate acestea, Federația „Solidaritatea Sanitară” a exprimat, de asemenea, nemulțumiri, afirmând că proiectul, deși preia unele solicitări anterioare, menține prevederi care duc la diminuarea unor drepturi salariale.

Pe lângă sectorul sanitar, și sindicatele din învățământ, precum Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, au criticat vehement noul proiect de lege. Acestea consideră că proiectul reprezintă „o nouă ofensă adusă personalului din învățământ”, ignorând legea adoptată după greva generală din 2023 privind salariul profesorului debutant și promisiunea ca salariul maxim al unui profesor din preuniversitar cu gradul I și vechime maximă să fie egal cu cel al unui medic specialist. Ei solicită Parlamentului să corecteze această „gravă nedreptate”.

O altă preocupare majoră a SANITAS este legată de presiunile exercitate asupra angajaților care intenționează să participe la grevă. Federația a primit informații conform cărora conducerile unor instituții medicale au solicitat liste cu numele salariaților pentru suspendarea contractelor individuale de muncă, chiar înainte de declanșarea efectivă a grevei. SANITAS consideră aceste demersuri drept „instrumente de presiune și intimidare”, reamintind că, potrivit Legii dialogului social nr. 367/2022 și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 5 mai 2025, suspendarea contractului individual de muncă operează „doar pe durata participării la grevă” și nu poate fi anticipată. „Participarea la grevă sau organizarea acesteia nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu și nu poate atrage sancționarea salariaților”, a reiterat Iulian Pope, avertizând că „nicio presiune politică, managerială sau de altă natură” nu va opri greva.

Greva generală implică peste 500 de unități medicale din țară. Conducerile spitalelor, precum Spitalul Județean de Urgență Pitești și Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, au anunțat că au luat măsuri pentru a asigura continuitatea asistenței medicale și a serviciilor esențiale. Activitatea se va desfășura normal în zone critice precum UPU-SMURD, ATI, USTACC, Dializă, Oncologie, Neonatologie, Neurologie și Bloc Operator (urgențe), în timp ce pacienții din Ambulatoriu vor fi reprogramați. Sindicaliștii SANITAS au confirmat că vor respecta obligațiile legale pentru a nu lipsi pacienții de îngrijirile necesare, dar vor continua protestul până când Guvernul va prezenta un proiect de lege construit împreună cu partenerii sociali, care să respecte principiile echității și transparenței.

De ce contează

Această grevă generală este un semnal puternic al nemulțumirii profunde din sistemul sanitar românesc, cu implicații directe asupra calității serviciilor medicale și a stabilității personalului. Blocajul privind Legea salarizării și deficitul de personal de peste 30.000 de posturi pot duce la o criză și mai accentuată în spitale, afectând direct pacienții și supraîncărcând personalul existent. Incertitudinea salarială și lipsa de recunoaștere a muncii pot amplifica exodul medicilor și asistenților, slăbind și mai mult sistemul public de sănătate, într-un context european unde România se confruntă deja cu provocări semnificative în atragerea și reținerea personalului medical.

Greva generală, care urmează unei greve de avertisment din 20 iulie 2026, va continua pe termen nelimitat până la îndeplinirea revendicărilor. Sindicaliștii SANITAS intenționează să discute cu partidele parlamentare, având în vedere că proiectul de lege va ajunge la vot în Parlament. Decizia Curții de Apel București de a suspenda procedura legii salarizării, contestată de Ministerul Muncii, adaugă un strat de complexitate juridică și politică.

Legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice urmează să intre în vigoare pe 1 decembrie 2026, ceea ce oferă un termen limită pentru rezolvarea acestui conflict major, cu riscul unor consecințe grave dacă un consens nu este atins.