Amenințări cu suspendarea contractelor înainte de greva generală
Federația Sanitas a anunțat declanșarea grevei generale în sistemul sanitar începând de marți, 28 iulie 2026, în aproximativ 400 de unități medicale din întreaga țară. Această acțiune de protest vine ca răspuns la nemulțumirile față de noua Lege a salarizării, care, potrivit sindicaliștilor, menține și chiar accentuează inechitățile din sistem. Cu doar câteva ore înainte de startul grevei, Sanitas a denunțat ferm presiuni și intimidări asupra angajaților care intenționează să participe la protest, un fenomen criticat și de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a declarat că „nu se poate opri nemulțumirea oamenilor prin liste, amenințări sau suspendări anticipate ale contractelor de muncă”.
Conform comunicatului emis de Federația Sanitas, au început deja să apară informații din spitale potrivit cărora conducerile unor instituții solicită liste cu numele salariaților care și-au exprimat acordul pentru participarea la grevă. Scopul acestor liste ar fi suspendarea contractelor individuale de muncă ale angajaților, chiar înainte de declanșarea efectivă a grevei. Această practică este considerată de Sanitas drept un instrument de presiune și intimidare, care încalcă dreptul legal la grevă. Sindicatul subliniază că semnarea pentru declanșarea grevei nu înseamnă că salariatul se află deja în grevă și nu justifică suspendarea anticipată a contractului de muncă. Suspendarea poate interveni doar din momentul participării efective la grevă și doar pe durata acesteia, o interpretare susținută de Decizia nr. 5/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de Legea dialogului social nr. 367/2022.
Președintele Federației Sanitas, Iulian Pope, a declarat la Digi24 că „dreptul la grevă este un drept legal. Exercitarea lui nu poate fi transformată într-un motiv de amenințare, presiune sau intimidare”. El a cerut conducerilor unităților sanitare să respecte legea și să nu transforme procedurile administrative într-un instrument de descurajare a participării la grevă. Această poziție este întărită și de Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, care, într-o postare pe Facebook din 27 iulie 2026, a acuzat direct managerii de spitale și șefii de secție că amenință medicii, rezidenții și asistentele cu pierderea locurilor de muncă. Rogobete, deși nu a indicat numele spitalelor sau managerilor, a calificat aceste acțiuni drept inacceptabile și le-a cerut managerilor implicați să demisioneze, afirmând că „limita voastră este legea”.
Principalele revendicări ale Sanitas vizează modificarea proiectului legii salarizării. Sindicaliștii susțin că forma actuală a actului normativ ar putea duce la diminuarea veniturilor pentru o parte dintre angajați și la înghețarea salariilor pentru mulți alții, în contextul unei inflații cu două cifre în 2026. Iulian Pope a menționat că, spre deosebire de alte țări europene unde sporul pentru continuitate este de 100% sau chiar mai mare, în România se propune un spor de 10% sau, în ultima formă, de 30%, ceea ce este considerat insuficient. De asemenea, Sanitas critică noul mod de acordare a sporurilor, împărțite pe trei niveluri, unde sporurile de nivelul 1 vor fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar cele din nivelurile 2 și 3 pentru maximum 20% dintre salariați, ceea ce ar crea noi inechități.
O altă revendicare majoră este deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar. Iulian Pope a salutat amendamentul adoptat în Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților, care elimină obligativitatea memorandumului pentru ocuparea posturilor vacante. Cu toate acestea, liderul sindical a criticat propunerea de a condiționa ocuparea posturilor de gradul de ocupare a paturilor din spitale, considerând-o un „nonsens”. El a argumentat că lipsa personalului este adesea cauza unui procent mic de ocupare a paturilor, nu invers. De asemenea, a susținut amendamentul PSD privind simplificarea procedurilor de angajare, considerând-o „cea mai bună soluție” pentru că fiecare spital își cunoaște cel mai bine nevoile și limitele bugetare.
Pe de altă parte, Guvernul, prin vocea vicepremierului interimar Oana Gheorghiu, a respins acuzațiile privind reducerile salariale. Aceasta a declarat că proiectul prevede peste două miliarde de lei în plus pentru salariile din sănătate și că aproximativ două treimi dintre angajați ar urma să beneficieze de majorări. Pentru restul, ar urma să fie introdus un mecanism de compensare pentru a proteja veniturile. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a confirmat mandatul de a găsi soluții pentru a nu diminua veniturile personalului medical, propunând, printre altele, creșterea sporului pentru gărzile din urgențe de la 20% la 30%, revizuirea sporurilor pentru condiții periculoase și testarea salarizării în funcție de performanță. Aceste promisiuni însă nu au convins sindicatele să renunțe la acțiunea de protest.
Alexandru Rogobete a avertizat că, în varianta contestată de sindicate, veniturile unor medici ATI ar putea scădea cu 3.000-4.000 de lei, ceea ce ar putea duce la un nou exod de personal din specialități critice precum terapia intensivă, medicina de urgență, chirurgia și cardiologia. Acest scenariu este deosebit de îngrijorător, având în vedere deficitul cronic de personal din sistemul medical românesc. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România se află printre țările UE cu cel mai mic număr de medici și asistenți medicali raportat la mia de locuitori, o situație care s-a agravat constant în ultimul deceniu din cauza migrației personalului medical calificat.
Pe durata grevei generale, Sanitas a dat asigurări că serviciile de urgență și cele esențiale vor funcționa în continuare, pentru a minimiza disconfortul pacienților. Liderul sindical a subliniat că „urgențele vor fi asigurate” și că se va încerca „să le creăm cât mai puțin disconfort pacienților, așa cum facem de fiecare dată”. Greva va continua până când Guvernul va relua dialogul cu reprezentanții salariaților și va prezenta un proiect de lege a salarizării elaborat împreună cu partenerii sociali, care să respecte principiile echității și să elimine inechitățile salariale existente.
De ce contează
Greva generală din sistemul sanitar românesc este un eveniment cu implicații majore pentru toți cetățenii, nu doar pentru angajații din sănătate. Aceasta subliniază disfuncționalitățile persistente în salarizarea și managementul personalului medical, care pot afecta direct calitatea și accesibilitatea serviciilor medicale. Blocarea posturilor și riscul diminuării veniturilor pot agrava exodul medicilor și asistenților, lăsând spitalele cu personal insuficient. Pentru pacienți, aceasta înseamnă timpi de așteptare mai lungi, acces limitat la specialiști și o presiune crescută asupra serviciilor de urgență, chiar și în condițiile asigurării acestora pe durata protestului. Rezolvarea acestui conflict este esențială pentru stabilitatea și funcționalitatea sistemului de sănătate publică.
Conflictul dintre Federația Sanitas și Guvern, generat de noua Lege a salarizării și de blocarea posturilor, rămâne deschis, iar greva generală promite să fie o perioadă tensionată. Deși Sanitas a notificat Guvernul încă din 5 iunie 2026 cu privire la intenția de grevă, un dialog real și constructiv pare să fi lipsit până în prezent. Reprezentanții sindicatului speră ca acțiunea de protest să determine Guvernul să se așeze la masa negocierilor reale și să elaboreze o lege a salarizării echitabilă, care să elimine inechitățile și să stimuleze personalul medical.
Rămâne de văzut dacă presiunile exercitate de sindicate și de reprezentanți ai societății civile, precum Alexandru Rogobete, vor forța o schimbare de abordare din partea Executivului și dacă soluțiile propuse vor reuși să stabilizeze și să îmbunătățească condițiile de muncă în sistemul sanitar românesc, prevenind un colaps al serviciilor medicale esențiale.