Guvernul Bolojan, acuzat de depășirea mandatului
Partidul Social Democrat (PSD), condus de Sorin Grindeanu, și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin președinta Lia Savonea, au lansat luni, 27 iulie 2026, un atac concertat împotriva proiectului Legii salarizării bugetarilor, promovată de Guvernul Bolojan. Ambele entități folosesc argumente identice, susținând că proiectul este viciat de neconstituționalitate, invocând atât depășirea termenului constituțional de interimat al ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, cât și lipsa de competență a unui guvern demis de a iniția acte legislative de o asemenea anvergură. "O asemenea inițiativă este susceptibilă a fi afectată de un viciu de constituționalitate încă de la momentul inițierii sale (ab initio), întrucât a fost promovată în condițiile în care Guvernul se afla în situația reglementată de art. 110 alin. (4) din Constituție", a declarat Lia Savonea în scrisoarea adresată președinților Parlamentului, potrivit HotNews.
Potrivit Digi24, chiar președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost oprit de medici pe holurile spitalului unde tatăl său a fost internat, în timp ce încerca să obțină informații despre starea acestuia, context în care a reiterat public criticile aduse legii salarizării, subliniind urgența rezolvării situației politice. Această informație, deși personală, subliniază presiunea și importanța pe care PSD o acordă acestui proiect legislativ și poziției guvernului interimar.
Adresele oficiale transmise de ICCJ către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, subliniază că proiectul de lege ar fi afectat de un viciu de neconstituționalitate încă de la conceperea sa (ab initio). Instanța supremă arată că întreaga procedură de elaborare, fundamentare și negociere a fost coordonată de un ministru al cărui mandat încetase. ICCJ invocă prevederile art. 107 alin. (3) și (4) din Constituție, susținând că termenul maxim de 45 de zile pentru exercitarea interimatului a fost depășit. În consecință, Lia Savonea consideră că Dragoș Pîslaru nu mai deține competența constituțională de a exercita atribuțiile de conducător al ministerului sau de titular al inițiativei legislative guvernamentale. Mai mult, instanța supremă susține că o eventuală reluare a proiectului de către parlamentari nu poate înlătura această nelegalitate de origine.
Argumentația președintei ICCJ, Lia Savonea, dezvoltată în scrisoarea sa, menționează explicit că limita de 45 de zile instituită de Constituție are caracter imperativ și reprezintă o condiție de validitate pentru exercitarea atribuțiilor ministeriale. Depășirea acestui termen ar lipsi de temei constituțional actele efectuate în exercitarea acestor competențe. Un al doilea argument adus de ICCJ este că Guvernul Bolojan, fiind demis de Parlament, nu ar avea dreptul să inițieze discuții sau proiecte legislative de o asemenea amploare, putând exercita exclusiv atribuțiile necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, conform art. 110 alin. (4) din Constituție. Această limitare exclude actele care angajează opțiuni majore de politică legislativă sau care depășesc sfera actelor necesare asigurării continuității administrației publice.
În mod simetric și aproape identic, PSD a folosit exact aceeași argumentație constituțională într-un comunicat oficial de luni. Social-democrații denunță faptul că interimatul miniștrilor din Guvernul demis ar fi depășit limita imperativă de 45 de zile prevăzută de Constituție. "Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege", se arată în comunicatul PSD. Aceștia acuză executivul că acționează neconstituțional prin adoptarea unor hotărâri de Guvern și politici publice pe termen lung, depășind cadrul strict al "administrării treburilor publice" permis unui guvern demis.
Ca urmare a acestor presupuse abateri, PSD a anunțat sesizarea Curții de Apel București pentru suspendarea hotărârilor de Guvern adoptate pe 23 iulie 2026 și a altor acte normative considerate ilegale, precum și o plângere penală la Parchetul General. La rândul său, Lia Savonea a anunțat că, în măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea deficiențelor, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) cu toate dispozițiile contrare Constituției. Această sesizare nu va viza exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare.
Un expert în drept constituțional, citat de G4Media, a oferit o perspectivă diferită asupra situației. Acesta a explicat că, dată fiind demiterea întregului Guvern Bolojan prin moțiune de cenzură, cei șapte miniștri interimari care i-au înlocuit pe miniștrii PSD demisionari nu au un mandat limitat la 45 de zile, ci trebuie să-și continue mandatele atât timp cât guvernul interimar este în funcție. În ceea ce privește argumentul comun PSD-ICCJ privind imposibilitatea guvernului Bolojan de a adopta hotărâri sau de a purta discuții pe tema legii salarizării, același expert a calificat-o drept o "prostie". El a explicat că articolul 110 din Constituție arată clar că un guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Dacă pentru atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau pentru asigurarea funcționării statului este nevoie de hotărâri de guvern, atunci guvernul nu doar că poate, ci este obligat să le adopte. Această interpretare contrastează puternic cu poziția PSD și ICCJ, sugerând o fisură în înțelegerea juridică a rolului unui guvern interimar.
Această dispută juridică și politică nu este una singulară în peisajul românesc. În ultimii 10 ani, România a avut o medie de un guvern la fiecare 18 luni, o instabilitate politică ce a generat adesea situații similare de interpretare a Constituției și a rolului guvernelor interimare. Spre exemplu, în 2020, guvernul Orban 2 a fost demis prin moțiune de cenzură, iar miniștrii săi au continuat să-și exercite funcțiile până la instalarea unui nou cabinet, generând dezbateri similare privind limitele mandatului interimar. Situația actuală este complicată și de contextul european, unde Comisia Europeană monitorizează îndeaproape reformele structurale și utilizarea fondurilor europene, inclusiv PNRR, care depind de adoptarea unor acte normative esențiale. Într-o comparație cu alte state membre UE, precum Germania sau Olanda, unde guvernele interimare au un mandat clar definit, de tranziție, fără inițiative legislative majore, situația din România pare a fi mai ambiguă, iar interpretările constituționale mai permisive sau, dimpotrivă, mai restrictive, în funcție de interesele politice.
De ce contează
Acest conflict juridic și politic în jurul Legii salarizării bugetarilor are implicații profunde pentru stabilitatea administrativă și financiară a României. Blocarea sau întârzierea adoptării unei legi esențiale, cum este cea a salarizării, poate afecta mii de bugetari, generând incertitudine și potențiale proteste. Pe termen lung, lipsa unei predictibilități legislative și instabilitatea guvernamentală pot descuraja investițiile și pot afecta negativ ratingul de țară. În plus, disputele privind legalitatea actelor unui guvern demis pot crea un precedent periculos, paralizând activitatea executivă în perioade de tranziție și punând în pericol implementarea reformelor necesare, inclusiv cele legate de atragerea fondurilor europene din PNRR, estimate la peste 29 de miliarde de euro până în 2026.
Pe termen scurt, se anticipează o escaladare a tensiunilor politice și juridice. Decizia Curții de Apel București privind suspendarea hotărârilor de guvern contestate de PSD va fi crucială, la fel și o eventuală sesizare a CCR de către ICCJ. Rezultatul acestor demersuri va influența nu doar soarta Legii salarizării, ci și modul în care vor fi interpretate pe viitor mandatele guvernelor interimare în România. De asemenea, presiunea publică și negocierile politice dintre partidele parlamentare vor juca un rol important în deblocarea situației.
Rămâne de văzut dacă un nou guvern va fi instalat rapid și dacă acesta va prelua și va continua proiectul Legii salarizării, sau dacă va opta pentru o abordare complet nouă, prelungind incertitudinea în rândul angajaților din sectorul public.