Navă de croazieră eșuată pe Dunăre, în Mehedinți, din cauza secetei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

O navă de croazieră cu 238 de persoane la bord a eșuat pe Dunăre, în județul Mehedinți, din cauza debitului extrem de scăzut al fluviului. Incidentul, confirmat de Căpitănia Zonală Drobeta-Turnu Severin, a survenit pe fondul unei secete severe, cu debitul Dunării la un minim istoric. Eforturile de dezeșuare sunt în desfășurare, iar pasagerii sunt în siguranță.

EN

Brief

A cruise ship with 238 people on board ran aground on the Danube in Mehedinți County, Romania, due to extremely low water levels. The incident, confirmed by the Drobeta-Turnu Severin Port Authority, occurred amidst a severe drought, with the Danube's flow at a historic low. Efforts to refloat the vessel are underway, and passengers are reported safe.

Navă de croazieră eșuată pe Dunăre, în Mehedinți, din cauza secetei
Sursa foto: gandul.ro

Peste 230 de persoane blocate pe fondul scăderii istorice a apei

O navă de croazieră, Viking Ullur, având la bord 186 de pasageri și 52 de membri ai echipajului, a eșuat în dimineața zilei de marți, 28 iulie 2026, pe Dunăre, în dreptul kilometrului fluvial 817+500, amonte de localitatea Cetate, în județul Mehedinți. Incidentul, confirmat de Căpitănia Zonală Drobeta-Turnu Severin, a fost cauzat de nivelul extrem de scăzut al fluviului, un nou minim istoric înregistrat în ultimii ani. "În data de 28.07.2026, orele 00.45, am fost informați de către ofițerul de serviciu de la Oficiul de Căpitănie Calafat că nava de pasageri a eșuat în afara şenalului navigabil, la Km.flv. 817+500(amonte de loc. Cetate), la malul românesc al Dunării," au declarat oficialii Căpităniei, citate de Libertatea.

Deși nicio persoană nu este în pericol, iar șenalul navigabil nu este blocat, situația a generat îngrijorare. Potrivit Căpităniei Zonale Drobeta-Turnu Severin, nava tehnică Concordia, aparținând Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), a fost trimisă în zonă pentru a efectua măsurători ale nivelului apei și a găsi soluții pentru dezeșuarea vasului. Conducătorul navei Viking Ullur nu a raportat alte probleme, însă manevrele inițiale de deblocare, efectuate cu mijloace proprii, nu au avut succes. Un turist aflat la bord a descris situația pe rețelele de socializare în jurul orei 9:00: "Quick update from my well-deserved vacation… the Viking ship Ullur ran aground this AM in the middle of the Danube and we are waiting to be rescued. Transylvania here we come!", adăugând că nava a rămas blocată între malul românesc și cel bulgăresc.

Incidentul subliniază criza hidrologică severă cu care se confruntă Europa, inclusiv România. Administrația Națională Apele Române (ANAR) a anunțat pe 19 iulie că debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut la 1.650 mc/s, o valoare considerată un nou minim istoric pentru această perioadă a anului, comparabilă cu seceta din 2005. Conform datelor ANAR, cel mai mic debit înregistrat în luna iulie în ultimii 30 de ani a fost de 1.810 mc/s în 2022. Debitul minim istoric absolut al Dunării la stația hidrometrică Baziaș, de 1.400 mc/s, a fost înregistrat însă pe 13 ianuarie 1985, potrivit informațiilor anterioare furnizate de Apele Române pentru Libertatea. Această scădere drastică a nivelului apei influențează direct navigația fluvială, transformând anumite sectoare în zone periculoase.

Un turist de la bord a relatat că, după miezul nopții, nava a eșuat și a rămas imobilizată, fiind ulterior asistată de un remorcher slovac, însă fără succes inițial: "De la întunericul beznă al miezului nopții, singuri cu motoarele noastre multidirecționale – până la ora 09:00, când am fost asistați de un remorcher slovac uriaș – nu ne-am mișcat deloc! România pe o parte; Bulgaria pe cealaltă. Dunărea încă are câștig de cauză!". O altă turistă a confirmat pe Facebook, în jurul orei 10:00, că nava Viking Ullur s-a împotmolit "în jurul orei 03:45", la aproximativ 10 mile de destinația lor, Vidin, Bulgaria, și că așteaptă o barcă mai mare pentru a fi scoși de pe bancul de nisip. Nava, veche de șapte ani și cu o valoare estimată între 20 și 25 de milioane de dolari, efectuează croaziere de șapte zile între București și Budapesta, cu prețuri variind între 3.395 și 4.295 de dolari, conform Actual de Mehedinți.

Situația actuală a Dunării, cu debite periculos de joase, nu este un fenomen izolat. Schimbările climatice au accentuat perioadele de secetă, transformând ceea ce erau excepții în fenomene tot mai frecvente. În comparație cu alte țări europene traversate de fluviu, România se confruntă cu provocări similare cu cele din Ungaria sau Serbia, unde navigația este adesea restricționată în perioadele de secetă severă. Experții hidrologi avertizează că, fără investiții semnificative în infrastructura de dragare și în strategii de gestionare a apei, astfel de incidente vor deveni tot mai comune, afectând nu doar turismul, ci și transportul de mărfuri, vital pentru economia regională. Evoluția operațiunilor de dezeșuare a navei Viking Ullur depinde direct de condițiile de navigație și de nivelul apei în sectorul respectiv al Dunării, aspecte monitorizate constant de autorități.

De ce contează

Incidentul navei Viking Ullur este un semnal de alarmă privind impactul direct al schimbărilor climatice asupra infrastructurii și economiei României. Scăderea debitului Dunării nu afectează doar turismul de croazieră, ci și transportul de mărfuri, irigațiile agricole și producția de energie hidroelectrică, având implicații economice semnificative pentru regiune. Frecvența crescută a acestor fenomene impune o reevaluare urgentă a strategiilor naționale de gestionare a resurselor de apă și investiții în modernizarea căilor navigabile, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a activităților economice dependente de fluviu.

În contextul actual, autoritățile române, prin Căpitănia Zonală Drobeta-Turnu Severin și AFDJ, continuă să monitorizeze situația și să caute cele mai bune soluții pentru dezeșuarea navei. Perspectiva pe termen scurt depinde de intervențiile tehnice și de o eventuală creștere a nivelului apei, însă prognozele hidrologice nu indică o îmbunătățire rapidă. Pe termen lung, rămâne deschisă întrebarea privind adaptarea infrastructurii de navigație la condițiile climatice în schimbare.

Este esențial ca România să dezvolte un plan cuprinzător pentru gestionarea secetelor recurente și a impactului lor asupra Dunării, un coridor european vital, pentru a preveni viitoare incidente și a asigura siguranța navigației și continuitatea activităților economice.