Nivelul scăzut al apei a blocat ambarcațiunea elvețiană
O navă de pasageri sub pavilion elvețian, *Wiking Ullur*, având la bord 238 de persoane (186 de pasageri și 52 de membri ai echipajului), a eșuat marți, 28 iulie 2026, pe Dunăre, în zona localității Gârla Mare, județul Mehedinți, la kilometrul fluvial 817+500. Incidentul s-a produs pe fondul nivelului scăzut al apei, în timp ce nava se deplasa spre orașul Vidin din Bulgaria, după ce efectuase controlul de intrare în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Drobeta-Turnu Severin, conform informațiilor transmise de Radio Oltenia și Radio România Oltenia-Craiova.
Căpitănia Zonală Drobeta-Turnu Severin a confirmat incidentul, precizând că „în data de 28.07.2026, orele 00.45, am fost informați de către ofițerul de serviciu de la Oficiul de Căpitănie Calafat, că nava de pasageri a eșuat în afara șenalului navigabil, la Km. flv. 817+500 (amonte de loc. Cetate), la malul românesc al Dunării”. Deși echipajul a încercat dezeșuarea navei cu mijloace proprii, manevra nu a reușit. Totuși, autoritățile subliniază că pasagerii și membrii echipajului sunt în siguranță, iar nava nu a solicitat asistență de urgență și nu a raportat probleme tehnice suplimentare. Un aspect crucial, menționat de ambele surse, este că eșuarea s-a produs în afara șenalului navigabil, astfel că traficul fluvial în zonă se desfășoară în condiții normale.
Pentru a găsi soluții de dezeșuare, în zonă a fost trimisă nava tehnică *Concordia*, aparținând Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), care efectuează măsurători ale nivelului apei. Acest tip de incidente devine tot mai frecvent pe Dunăre în perioadele de secetă, când nivelul fluviului scade considerabil. De exemplu, în vara anului 2022, Dunărea a înregistrat cele mai scăzute cote din ultimii 100 de ani, afectând grav navigația pe anumite sectoare, în special în zona româno-bulgară, unde adâncimea șenalului navigabil este adesea insuficientă. Potrivit datelor publicate de AFDJ, în ultimii cinci ani, numărul incidentelor de eșuare sau blocare a navelor a crescut cu aproximativ 15% în perioadele de vară, comparativ cu media anuală, direct proporțional cu variațiile climatice și regimul hidrologic al Dunării.
Problema nivelului scăzut al Dunării nu este una nouă și are implicații economice semnificative pentru România și celelalte țări riverane. Transportul fluvial pe Dunăre este o arteră vitală pentru comerțul european, facilitând transportul de mărfuri vrac, cereale, minereuri și produse petroliere. Blocajele sau restricțiile de navigație duc la întârzieri, costuri suplimentare pentru transportatori și, în unele cazuri, la necesitatea transbordării mărfurilor pe alte mijloace de transport, cum ar fi cel rutier sau feroviar, mult mai costisitoare și cu o amprentă de carbon mai mare. Un studiu al Comisiei Europene din 2021 estima că fiecare zi de blocaj pe Dunăre generează pierderi de milioane de euro pentru economia regională. Deși există proiecte de dragare și adâncire a șenalului, precum și investiții în infrastructura portuară, acestea avansează lent și nu reușesc întotdeauna să țină pasul cu provocările climatice.
Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și AFDJ, au inițiat mai multe programe pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație. Unul dintre acestea este „Proiectul de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila”, finanțat parțial din fonduri europene, care vizează dragarea periodică a zonelor critice. Cu toate acestea, criticii, precum reprezentanți ai Asociației Transportatorilor Fluviali din România, susțin că măsurile sunt adesea reactive și nu proactive, iar investițiile sunt insuficiente pentru a asigura o navigație fluentă pe tot parcursul anului, indiferent de variațiile hidrologice. Ei pledează pentru o abordare integrată, care să includă și soluții de gestionare a bazinului hidrografic al Dunării, în colaborare cu țările vecine, pentru a menține un nivel optim al apei.
**De ce contează** Acest incident, deși fără victime sau pagube materiale majore, subliniază vulnerabilitatea transportului fluvial pe Dunăre în fața schimbărilor climatice și a nivelului scăzut al apei. Eșuarea navelor, chiar și în afara șenalului navigabil, perturbă planurile de călătorie ale pasagerilor și atrage resurse pentru intervenții. Pe termen lung, frecvența unor astfel de evenimente poate afecta reputația Dunării ca rută navigabilă sigură și eficientă, descurajând investițiile în turismul fluvial și transportul de mărfuri, cu impact negativ asupra economiei locale și regionale. Este un semnal de alarmă pentru necesitatea unor măsuri mai consistente de adaptare la condițiile hidrologice fluctuante.
**Concluzie** Situația navei *Wiking Ullur* este sub monitorizarea Căpităniei Zonale Drobeta-Turnu Severin și a AFDJ, cu nava tehnică *Concordia* la fața locului pentru a evalua posibilitățile de dezeșuare. Rămâne de văzut ce soluție va fi adoptată pentru eliberarea ambarcațiunii, fie prin dragare locală, fie prin reducerea încărcăturii sau așteptarea creșterii nivelului apei. Acest eveniment reiterează urgența unor investiții continue și a unei strategii coerente la nivel național și european pentru managementul apelor Dunării, în contextul unor veri din ce în ce mai secetoase.
Întrebarea este dacă autoritățile vor reuși să implementeze soluții pe termen lung care să prevină astfel de incidente, asigurând o navigație sigură și predictibilă pe fluviu.