Decizie crucială pentru acoperirea deficitului de personal
Ministerul Sănătății a anunțat, marți, 28 iulie 2026, că propune deblocarea a 7.805,5 posturi vacante în sistemul sanitar românesc, un demers esențial pentru a atenua deficitul cronic de personal. Această inițiativă vine după o analiză detaliată realizată împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pe baza unor criterii stricte de necesitate. Potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, citat de ambele surse, „un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți.”
Din totalul posturilor propuse, o parte semnificativă, respectiv 7.360, sunt alocate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a autorităților administrației publice locale și a altor rețele sanitare. Repartizarea pe categorii de personal în spitale este următoarea: 2.997 posturi pentru asistenți medicali, 1.348 pentru medici, 2.378 pentru personal auxiliar sanitar, 240 pentru personal TESA și 397 pentru alte categorii de personal. Aceste cifre subliniază prioritatea acordată personalului de îngrijire directă a pacienților, un aspect vital în contextul presiunilor demografice și al migrației forței de muncă medicale.
Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ) vor beneficia, de asemenea, de o alocare importantă, cu 445,5 posturi, reflectând rolul crucial al acestora în urgențele medicale pre-spitalicești. Ministerul Sănătății a precizat că a deblocat integral toate posturile solicitate de serviciile de ambulanță, de spitalele de psihiatrie și de maximă siguranță, precum și de unitățile sanitare din sistemul penitenciar. Această decizie, menționată de HotNews, a fost luată „având în vedere specificul activității și necesitatea asigurării continuității serviciilor medicale.”
Distribuția posturilor a fost realizată conform unui set de criterii care au vizat complexitatea activității medicale. Spitalele care gestionează cazuri cu un grad mai ridicat de dificultate și desfășoară activități medicale complexe au primit un număr mai mare de posturi. În contrast, unitățile sanitare cu o activitate redusă au beneficiat de un număr de posturi adaptat nevoilor identificate, așa cum a subliniat Ministerul Sănătății. Această abordare diferențiată vizează o alocare eficientă a resurselor, concentrându-le acolo unde impactul asupra sănătății publice este cel mai mare.
Demersul actual reprezintă o continuare a eforturilor Ministerului Sănătății. La data de 7 iulie 2026, instituția anunțase că a elaborat și transmis în circuitul de avizare un Memorandum similar pentru deblocarea a 7.621 de posturi. Până pe 23 iulie, documentul inițial primise deja avize favorabile de la zece instituții avizatoare. Ulterior, în ședința de Guvern din 23 iulie, a fost aprobat un Memorandum specific pentru organizarea concursurilor pentru 22 de posturi de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”, o măsură urgentă necesară după ce spitalul a fost nevoit să reducă din paturile de ATI din cauza lipsei personalului specializat. Această situație punctuală ilustrează criza de personal cu care se confruntă sistemul medical românesc, în special în specialitățile critice.
Contextul european arată că România se confruntă cu unul dintre cele mai scăzute raporturi medici per capita din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat din 2023, cu aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de peste 3,8. Deficitul este și mai acut în rural, unde accesul la servicii medicale este limitat. Deși numărul de absolvenți ai facultăților de medicină a crescut, mulți preferă să emigreze în țări vest-europene, atrase de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2022, România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de migrație a medicilor tineri din Europa de Est în ultimul deceniu. Deblocarea posturilor, deși crucială, este doar un prim pas; este necesară o strategie pe termen lung care să includă salarii competitive, investiții în infrastructură și programe de retenție a personalului.
Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice a fost transmis în circuitul de avizare și, odată aprobat, va permite unităților sanitare să demareze procedurile de recrutare. Această acțiune este esențială pentru a răspunde nevoilor imediate ale pacienților și pentru a reduce presiunea asupra personalului existent, care adesea lucrează în condiții de suprasolicitare. Criticii, precum Federația Sanitas, au subliniat în trecut că deblocarea sporadică a posturilor nu rezolvă problema structurală a subfinanțării și a lipsei unei strategii coerente de resurse umane pe termen lung.
De ce contează
Această decizie de deblocare a peste 7.800 de posturi are implicații majore pentru pacienții români și pentru calitatea serviciilor medicale. Prin suplimentarea personalului, se anticipează o reducere a timpilor de așteptare, o îmbunătățire a calității actului medical și o diminuare a epuizării profesionale în rândul personalului existent. De asemenea, măsura poate contribui la creșterea accesibilității la servicii medicale, în special în spitalele și secțiile care se confruntă cu deficite critice. Este un pas necesar pentru consolidarea sistemului sanitar, aducând speranță pentru o sănătate publică mai robustă și mai eficientă.
Următorul pas este obținerea avizelor necesare și aprobarea finală a Memorandumului în ședința de Guvern. După această etapă, unitățile sanitare vor putea iniția procedurile de concurs, un proces care poate dura câteva luni. Rămâne de văzut dacă numărul de posturi deblocate va fi suficient pentru a acoperi nevoile reale, având în vedere deficitul istoric și continuu de personal. De asemenea, este important cum vor fi abordate provocările legate de atragerea candidaților calificați, în special în regiunile defavorizate și în specialitățile deficitare.
Succesul pe termen lung depinde nu doar de deblocarea posturilor, ci și de implementarea unor politici de retenție și de îmbunătățire a condițiilor de muncă și salarizare.