Un pas crucial pentru sistemul sanitar românesc
Ministerul Sănătății a anunțat, luni, 27 iulie 2026, propunerea de deblocare a 7.805,5 posturi în sistemul sanitar românesc, o decizie crucială menită să consolideze capacitatea operațională a unităților medicale din țară. Această măsură vine în urma unei analize aprofundate, realizată în colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pe baza unor criterii bine definite. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat importanța acestei inițiative, declarând: „Așa cum am mai spus, un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți.”
Din totalul posturilor propuse, 7.360 sunt alocate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a unităților administrativ-teritoriale și spitalelor din alte rețele, în timp ce 445,5 posturi sunt destinate Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Această repartizare strategică reflectă o evaluare atentă a nevoilor urgente din teren. Printre categoriile de personal medical vizate se numără 1.336 de posturi de medic, 2.923 de asistenți medicali, 2.823 de posturi pentru personal auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.) și 278 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali. Această distribuție urmărește acoperirea deficitului de personal la toate nivelurile de îngrijire.
Un aspect esențial al acestei deblocări este decizia Ministerului Sănătății de a aproba integral posturile solicitate de Serviciile de Ambulanță Județene, de spitalele de psihiatrie și maximă siguranță, precum și de unitățile sanitare din sistemul penitenciar. Această abordare prioritară este justificată de specificul activității acestor instituții și de necesitatea stringentă de a asigura continuitatea serviciilor medicale, adesea în condiții de urgență sau cu pacienți vulnerabili. De asemenea, spitalele cu un grad mai ridicat de complexitate și care gestionează cazuri dificile au primit un număr mai mare de posturi, spre deosebire de unitățile cu activitate redusă, unde numărul de posturi a fost adaptat nevoilor identificate, conform surselor citate de Digi24 și Agerpres.
Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea acestor posturi vacante din unitățile sanitare publice a fost deja transmis în circuitul de avizare. Aceasta nu este prima inițiativă de acest gen din acest an. Încă din 7 iulie 2026, Ministerul Sănătății anunțase elaborarea și transmiterea spre avizare a unui memorandum pentru 7.621 de posturi. Până la data de 23 iulie, documentul inițial primise avize favorabile de la zece instituții avizatoare, indicând un sprijin interinstituțional pentru soluționarea crizei de personal. Un exemplu concret al urgenței acestei situații a fost aprobat în ședința de Guvern din 23 iulie, când s-a dat undă verde pentru organizarea concursurilor pentru 22 de posturi de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”, spital care fusese nevoit să reducă din paturile de Terapie Intensivă din cauza lipsei de personal specializat, așa cum a relatat Agerpres.
Această deblocare masivă de posturi vine într-un context în care sistemul sanitar românesc se confruntă de ani de zile cu un deficit cronic de personal, accentuat de migrația medicilor și asistenților medicali către țări din vestul Europei. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, România se situa printre țările UE cu cel mai mic număr de medici la 1.000 de locuitori (aproximativ 3,2), comparativ cu o medie europeană de peste 4,0. Această discrepanță este și mai pronunțată în cazul asistenților medicali, unde deficitul este resimțit acut în spitalele de la noi. Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, deși a adus modificări semnificative, nu a reușit să oprească exodul personalului medical, în principal din cauza salariilor mici și a condițiilor de muncă precare.
Situația este deosebit de gravă în zonele rurale și în spitalele mici, unde accesul la servicii medicale de calitate este adesea limitat. De exemplu, în județele mai puțin dezvoltate, precum Vaslui sau Teleorman, numărul de medici per capita este semnificativ sub media națională, creând inechități majore în accesul la sănătate. Chiar și în marile orașe, specializări cheie, cum ar fi ATI, pediatria sau medicina de urgență, se confruntă cu lipsuri severe. Criticii sistemului, inclusiv reprezentanți ai sindicatelor din sănătate, cum ar fi Federația Sanitas, au susținut în repetate rânduri că deblocarea posturilor este doar o primă etapă și că este nevoie de o strategie coerentă pe termen lung, care să includă creșteri salariale substanțiale, investiții în infrastructură și condiții de muncă atractive pentru a reține și atrage profesioniștii medicali.
Deși Ministerul Sănătății a precizat că spitalele cu activitate redusă au primit un număr de posturi adaptat nevoilor, există îngrijorări că această alocare ar putea să nu fie suficientă pentru a remedia problemele structurale din anumite unități. Pe de altă parte, susținătorii deciziei, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, salută orice măsură care contribuie la creșterea numărului de personal, considerând-o un pas necesar pentru îmbunătățirea calității actului medical. Această deblocare reprezintă un efort de a echilibra nevoile urgente cu resursele disponibile, încercând să rezolve cel puțin o parte din provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate.
De ce contează
Deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar românesc este o decizie cu implicații majore pentru fiecare cetățean. Aceasta înseamnă o șansă reală de a reduce listele de așteptare, de a îmbunătăți calitatea actului medical și de a asigura o acoperire mai bună a serviciilor de urgență. Mai mult personal medical înseamnă mai puțină epuizare pentru cadrele existente, o distribuție mai echitabilă a sarcinilor și, implicit, o mai bună îngrijire a pacienților. Pentru comunitățile locale, în special cele din zonele defavorizate, aceste posturi pot aduce speranța unui acces sporit la servicii medicale esențiale, contribuind la reducerea disparităților regionale în sănătate.
Următorul pas crucial este aprobarea finală a Memorandumului și, ulterior, organizarea rapidă și transparentă a concursurilor pentru ocuparea acestor posturi. Este esențial ca procesul de recrutare să fie eficient, pentru a permite personalului nou să își înceapă activitatea cât mai curând posibil. Pe termen lung, succesul acestei inițiative depinde nu doar de deblocarea posturilor, ci și de implementarea unor politici coerente de retenție a personalului, care să includă salarii competitive, condiții de muncă moderne și oportunități de dezvoltare profesională continuă. Fără aceste măsuri complementare, riscul ca România să continue să piardă profesioniști medicali valoroși rămâne ridicat, iar eforturile actuale ar putea avea un impact limitat pe termen lung.
Ministerul Sănătății, alături de Guvern, are responsabilitatea de a asigura că aceste posturi nu rămân doar cifre pe hârtie, ci devin o resursă vitală pentru sănătatea publică.