Asigurări privind veniturile și monitorizarea activității medicale
Greva generală declanșată marți, 28 iulie 2026, de Federația Sanitas în sistemul sanitar românesc, în semn de protest față de proiectul Legii salarizării, a determinat o reacție promptă din partea Ministerului Sănătății. Ministrul interimar, Cseke Attila, a declarat că majoritatea solicitărilor sindicatelor sunt rezolvate prin demersurile Ministerului Sănătății către Ministerul Muncii, inițiatorul proiectului legislativ. El a subliniat că a primit asigurări că veniturile personalului medical nu vor scădea, ci dimpotrivă, se anticipează o creștere pentru aproximativ 80% dintre angajați, în timp ce restul de 20% vor beneficia de un sistem de compensare care le va menține veniturile actuale până în 2031, conform Digi24.
Această grevă vine după negocieri intense, inclusiv la Palatul Cotroceni, unde ministrul Cseke Attila s-a întâlnit cu reprezentanții Sanitas. Discuțiile au vizat mai multe modificări la proiectul Legii salarizării, printre care trecerea personalului TESA pe o anexă salarială mai favorabilă (anexa 7 în loc de anexa 8) și introducerea unor dispoziții tranzitorii pentru menținerea veniturilor. De asemenea, s-a discutat despre reglementarea treptată a sporului de condiții periculoase, o cerere importantă a sindicatelor, potrivit Digi24. Negocierile tehnice sunt programate să continue, Ministerul Sănătății urmând să prezinte amendamentele elaborate împreună cu Ministerul Muncii.
Pe lângă aceste aspecte salariale, Ministerul Sănătății a anunțat și inițierea procedurii de avizare a unui memorandum pentru suplimentarea numărului de posturi în sistemul medical. Se propun 7.805 posturi noi, dintre care peste 1.300 pentru medici, 2.800 pentru asistenți și peste 2.900 pentru alte categorii de personal sanitar auxiliar. Ministrul Cseke Attila și-a exprimat speranța că acest memorandum va fi avizat favorabil și de Ministerul Finanțelor. Această măsură este destinată reducerii deficitului de personal și consolidării capacității sistemului medical, conform informațiilor transmise de Ministerul Sănătății.
În contextul grevei, Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din județe să monitorizeze activitatea unităților sanitare și să raporteze urgent orice incident sau situație de criză care ar putea afecta continuitatea serviciilor medicale pentru pacienți. Instituția a reiterat respectul pentru dreptul constituțional al angajaților de a organiza acțiuni sindicale, dar a accentuat importanța dialogului social pentru identificarea unor soluții sustenabile. Sindicaliștii Sanitas, pe de altă parte, au reclamat presiuni din partea managerilor unor instituții, care ar fi solicitat liste cu numele salariaților participanți la protest, în vederea suspendării contractelor individuale de muncă, aspect neraportat de Ministerul Sănătății, dar semnalat de presă.
Federația Sanitas a decis declanșarea grevei generale pe termen nelimitat, argumentând că proiectul Legii salarizării perpetuează inechități salariale semnificative între diferite categorii profesionale din sistem. Cu toate acestea, sindicaliștii au anunțat că spitalele vor asigura asistența medicală și serviciile esențiale, pentru ca pacienții să nu fie lipsiți de îngrijirile necesare. Printre măsurile propuse de Ministerul Sănătății, menționate înaintea acțiunilor de protest, se numără creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot de salarizare pe criterii de performanță și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase, prin stabilirea unor criterii clare și diferențiate, conform unui comunicat al Ministerului Sănătății.
De asemenea, Ministerul Sănătății a propus reconfigurarea coeficienților de salarizare pentru corectarea dezechilibrelor existente și o ierarhizare corectă a funcțiilor, precum și stabilirea unei perioade de tranziție pentru aplicarea noilor prevederi salariale. Aceste propuneri au fost discutate cu partenerii sociali în perioada premergătoare grevei, Ministerul afirmând că a depus eforturi pentru a asigura o remunerare mai echitabilă, adaptată responsabilităților și complexității activității din sistemul sanitar. Forma finală a Legii salarizării depinde însă de un acord politic între partidele aflate la guvernare, a precizat Cseke Attila, sugerând că proiectul ar putea fi introdus în Parlament ca inițiativă parlamentară.
În România, sistemul de sănătate se confruntă de ani buni cu un deficit cronic de personal și cu probleme legate de salarizare. Conform datelor Eurostat din 2023, România alocă un procent din PIB pentru sănătate sub media europeană, ceea ce contribuie la presiunile asupra personalului și infrastructurii. De exemplu, în 2022, cheltuielile guvernamentale cu sănătatea per capita în România erau semnificativ mai mici decât media UE. Blocarea posturilor în sistemul public, o practică des întâlnită în ultimii ani din rațiuni bugetare, a exacerbat și mai mult criza de personal, determinând mulți profesioniști medicali să emigreze. Astfel, deblocarea celor peste 7.000 de posturi ar reprezenta un pas important, dar rămâne de văzut dacă va fi suficient pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului.
**De ce contează**
Această grevă generală are implicații directe și semnificative pentru toți cetățenii români. Pe lângă perturbările imediate ale serviciilor medicale non-esențiale, protestul subliniază fragilitatea sistemului sanitar, marcat de deficit de personal și inechități salariale persistente. O soluționare durabilă a acestor probleme este crucială pentru calitatea actului medical și pentru menținerea profesioniștilor în țară. Incapacitatea de a ajunge la un consens riscă să adâncească criza, afectând accesul populației la îngrijiri medicale adecvate și încurajând exodul medicilor și asistenților, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății publice.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe evoluția negocierilor tehnice dintre Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Federația Sanitas, programate pentru marți, 28 iulie. Decizia sindicatelor de a accepta sau nu propunerile discutate la Cotroceni va fi crucială pentru deblocarea situației. Pe termen lung, adoptarea unei noi Legi a salarizării care să adreseze echitabil toate categoriile de personal medical și deblocarea efectivă a celor 7.805 posturi vor fi indicatori esențiali ai voinței politice de a reforma sistemul.
Rămâne de văzut dacă acordul politic necesar între partidele de guvernământ va fi atins, transformând propunerile actuale într-o inițiativă parlamentară solidă și implementabilă, capabilă să stabilizeze și să îmbunătățească condițiile din spitalele românești.