Raport DNSC indică parole slabe și neglijență în gestionare
Senatul României a fost paralizat luni, 27 iulie 2026, de un incident major care a blocat accesul la internet și a făcut site-ul oficial inaccesibil, alimentând inițial zvonuri despre un atac cibernetic. Realitatea, dezvăluită de un raport oficial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), indică însă vulnerabilități profunde și deficiențe administrative elementare, precum parole slabe și neglijență în gestionarea sistemelor informatice. Această situație a determinat Guvernul României să intensifice controalele de securitate în toate instituțiile publice, centrale și locale.
Potrivit surselor citate de Gândul, raportul DNSC, sosit la Senat în urma incidentului, subliniază că principalele cauze ale blocajului au fost utilizarea de parole mult prea slabe, calculatoarele nesigure și lipsa transmiterii datelor în cloud-ul guvernamental, erori atribuite fie neștiinței, fie neglijenței. Aceste deficiențe au transformat o zi obișnuită de lucru într-un blocaj generalizat, afectând direct activitatea angajaților și senatorilor care nu au putut accesa rețeaua internă și platformele externe.
Incidentul de la Senat nu este un caz izolat, ci reflectă o problemă sistemică în administrația publică românească. Un comunicat transmis de Guvernul României subliniază angajamentul de a ridica standardul de securitate cibernetică la nivelul întregului sistem public. „Acest incident nu este tratat izolat. Guvernul, prin DNSC, a intensificat în ultima perioadă sprijinul acordat tuturor instituțiilor publice, centrale și locale, în materie de securitate cibernetică – inclusiv prin sesiuni de informare dedicate conducerii instituțiilor și personalului IT, privind riscurile actuale, obligațiile legale și măsurile de protecție necesare. Acest demers va continua în lunile următoare și reflectă angajamentul Guvernului de a ridica standardul de securitate cibernetică la nivelul întregului sistem public”, se arată în comunicat.
Experții IT din cadrul DNSC au identificat vulnerabilități greu de imaginat pentru o instituție de importanță strategică precum Senatul. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, la nivel european, România se confruntă cu provocări semnificative în digitalizarea administrației și în securitatea cibernetică. Potrivit indicelui DESI 2023 (Digital Economy and Society Index), România se situează sub media europeană la capitolele conexe guvernanței electronice și securității cibernetice, aspecte esențiale pentru reziliența infrastructurilor critice. Raportul DNSC va fi prezentat săptămâna viitoare în ședința Biroului Politic de la Parlament, pentru a se analiza pașii următori și măsurile corective.
Un exemplu recent al vulnerabilităților sistemice este și atacul cibernetic care a afectat platformele administrate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În prezent, o echipă mixtă formată din specialiști de la DNSC, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și ANCPI investighează modul în care hackerii au reușit să pătrundă în sistem. Acest incident, alături de cel de la Senat, subliniază necesitatea stringentă a implementării unor protocoale de securitate mult mai riguroase și a instruirii continue a personalului.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere a numărului de incidente cibernetice raportate în ultimii ani. Conform raportului ENISA Threat Landscape 2023, sectorul public este una dintre cele mai vizate ținte, atacurile variind de la ransomware la spionaj cibernetic. Lipsa investițiilor adecvate în infrastructura IT și în personalul specializat, precum și o cultură organizațională care subestimează riscurile cibernetice, contribuie la perpetuarea acestor vulnerabilități. În 2022, cheltuielile României pentru securitate cibernetică în sectorul public au fost semnificativ mai mici comparativ cu media europeană, conform datelor Eurostat.
Aceste incidente ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea instituțiilor publice românești de a-și proteja datele și infrastructura critică. Criticii susțin că, în ciuda declarațiilor guvernamentale, măsurile concrete de îmbunătățire a securității cibernetice sunt implementate lent și adesea reactiv, mai degrabă decât proactiv. Este esențial ca instituțiile să înțeleagă că securitatea cibernetică nu este doar o problemă tehnică, ci una strategică, care necesită o abordare integrată, de la nivelul conducerii până la cel al fiecărui angajat.
De ce contează
Incidentul de la Senat și vulnerabilitățile dezvăluite de DNSC subliniază o problemă sistemică ce afectează funcționarea instituțiilor publice esențiale. Dependența crescândă de tehnologie face ca orice breșă de securitate să poată paraliza activitatea administrativă, să compromită date sensibile și să submineze încrederea publică. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă acces limitat la servicii publice, riscul de expunere a datelor personale și o eficiență redusă a guvernării. Implementarea unor măsuri stricte de securitate cibernetică nu este doar o obligație legală, ci o necesitate critică pentru reziliența și funcționalitatea statului român într-o lume digitalizată.
În fața acestor provocări, Guvernul României, prin DNSC, a anunțat continuarea intensificării controalelor și a sesiunilor de informare pentru instituțiile publice. Rămâne de văzut dacă raportul prezentat în Biroul Politic al Parlamentului va genera decizii concrete și investiții semnificative în infrastructura IT și în formarea personalului. Este imperativ ca instituțiile să adopte o abordare proactivă, bazată pe evaluări constante de risc și pe implementarea celor mai bune practici în securitatea cibernetică, pentru a preveni viitoarele incidente și a asigura continuitatea serviciilor publice.
Fără o strategie coerentă și un angajament ferm, riscul ca astfel de blocaje să devină o normalitate este unul real și periculos.