Contrastul dintre modernizarea militară a două țări NATO
Fostul ministru bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a criticat vehement strategia de achiziții a Sofiei, subliniind că România a reușit să intercepteze și să doboare drone rusești cu ajutorul unor avioane F-16 achiziționate la mâna a doua de la Statele Unite, aeronave pe care Bulgaria le-ar fi refuzat anterior. Declarația sa, făcută într-un interviu pentru Euronews Bulgaria și preluată de Mediafax, vine în contextul în care Forțele Aeriene Bulgare se bazează încă pe avioane MiG-29, unele dintre ele vechi de 37 de ani, cu capacități operaționale limitate.
„România a luat lăzile pe care noi nu le doream și acum le folosește pentru a doborî drone. Românii au făcut-o. Au doborât drone chiar și cu aceste avioane”, a afirmat ironic Tagarev, potrivit Mediafax. El a accentuat că, în timp ce alți aliați din NATO își trimit echipamentele învechite în Ucraina, Bulgaria continuă să se bazeze pe tehnologie sovietică, punând sub semnul întrebării capacitatea sa de a-și apăra spațiul aerian.
Tagarev, care a ocupat funcția de ministru al apărării în 2013 și în perioada 2023–2024 în guverne proeuropene și pro-NATO, a solicitat Ministerului Apărării de la Sofia să explice de ce, în ciuda faptului că țara deține avioane F-16 noi (chiar dacă neoperaționale), se discută încă despre prelungirea duratei de viață a avioanelor rusești MiG-29 sau despre achiziționarea altor aeronave second-hand. Această abordare, conform lui Tagarev, contravine necesității de a accelera modernizarea armatei bulgare și de a respecta deciziile luate în cadrul UE și NATO, așa cum a declarat pentru Euronews Bulgaria.
Dependența de MiG-29, avioane sovietice aflate în dotarea Bulgariei de 37 de ani, este considerată de Tagarev o sursă de „probleme serioase”. El a subliniat că „este discutabil dacă Bulgaria își poate apăra singură cerul” și că țara întâmpină „dificultăți enorme” în realizarea pazei spațiului aerian cu aceste aeronave. Capacitățile actuale sunt „foarte limitate”, a adăugat fostul ministru, criticând lipsa unei direcții clare spre dezvoltarea de noi echipamente și sisteme de apărare aeriană și antirachetă, inclusiv anti-drone, așa cum a relatat The Sofia Globe.
Comentariile lui Tagarev vin în urma confirmării făcute de actualul ministru al Apărării, Dimităr Stoianov, că Bulgaria a solicitat Poloniei achiziționarea unor avioane de vânătoare MiG-29 scoase din serviciu. Această solicitare a fost anunțată inițial de viceministrul polonez al apărării, Paweł Zalewski, care a menționat o „țară NATO” interesată. Deși Zalewski nu a numit țara, The Sofia Globe a remarcat că doar Bulgaria se potrivește descrierii unei țări NATO care continuă să utilizeze MiG-29 pentru apărarea spațiului său aerian.
Pe lângă interesul pentru MiG-urile poloneze, ministrul Stoianov a declarat duminică, conform news.ro, că Bulgaria este interesată și de achiziționarea unei noi escadrile de avioane F-16 second-hand, trimițând o solicitare generalului Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa. Această dualitate în strategia de achiziții ridică semne de întrebare cu privire la coerența planurilor de modernizare.
Un aspect critic subliniat de Tagarev, citat de bTV, este faptul că din cele două avioane MiG-29 aflate în serviciu, doar unul a fost mobilizat în timpul unei recente alerte de securitate aeriană (o presupusă deturnare a unui avion de pasageri). Explicația sa a fost că, cel mai probabil, nu exista un al doilea avion pregătit de zbor. Numărul exact de avioane MiG-29 operaționale ale Forțelor Aeriene Bulgare este o informație clasificată, ceea ce adaugă la opacitatea situației.
În contrast, Bulgaria are deja opt avioane F-16 noi și piloți instruiți, dar nici măcar două dintre aceste aeronave nu sunt încă operaționale, o situație care persistă de mai mult timp. Această întârziere este o sursă de frustrare și critică din partea opoziției. Ivailo Mircev, copreședintele partidului „Da, Bulgaria” – parte a coaliției de opoziție „Bulgaria Democratică” – a acuzat guvernul că „încearcă să ia de la Ucraina, care se află sub atac, avioanele de care are nevoie în fiecare zi”.
Mircev a criticat aspru guvernul, afirmând că „în timp ce Ucraina se află în război cu Rusia, guvernul lui Radev se luptă în mod evident pentru mai mult echipament sovietic”. El a avertizat că, deși vechile MiG-29 pot părea ieftine la achiziție, costurile de operare pentru fiecare oră de zbor sunt ridicate și sunt suportate de contribuabili. „Bulgaria nu ar trebui să concureze cu Ucraina pentru vechile avioane MiG, ci cu aliații săi din NATO în ceea ce privește viteza cu care își modernizează forțele armate”, a conchis Mircev, o poziție susținută și de The Sofia Globe, care menționează că opțiunile de reparație pentru avioanele sovietice sunt extrem de limitate din cauza acțiunilor Rusiei în Ucraina, chiar înainte de începerea războiului pe scară largă din februarie 2022.
De ce contează
Situația evidențiază o divergență strategică majoră între România și Bulgaria în modernizarea militară, cu implicații directe pentru securitatea spațiului aerian în flancul estic al NATO. Capacitatea României de a utiliza eficient avioane F-16 second-hand pentru apărare anti-dronă demonstrează valoarea unei modernizări pragmatice și rapide. Pe de altă parte, ezitările Bulgariei de a-și integra noile F-16 și persistența în dependența de echipamente sovietice nu doar că fragilizează propria apărare, dar pot afecta și coeziunea operațională a NATO în regiune, forțând alianța să compenseze deficiențele bulgare.
În concluzie, dezbaterea din Bulgaria, alimentată de criticile lui Todor Tagarev și ale opoziției, subliniază provocările complexe cu care se confruntă țările din Europa de Est în procesul de tranziție de la echipamentele militare sovietice la standardele NATO. În timp ce România a demonstrat o adaptabilitate rapidă prin achiziționarea și integrarea avioanelor F-16 la mâna a doua, Bulgaria se confruntă cu inerția birocratică și cu o lipsă de viziune strategică clară, manifestată prin achiziții de echipamente vechi și incapacitatea de a opera avioanele noi.
Rămâne de văzut dacă presiunea internă și externă va determina o schimbare semnificativă în politica de apărare a Sofiei, mai ales în contextul continuu al conflictului din Ucraina și al tensiunilor regionale.