Polițiști din Arad, condamnați pentru permise auto frauduloase

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Cinci polițiști din Arad au fost condamnați la închisoare cu executare pentru luare de mită în schimbul eliberării de permise auto, fraudând proba practică în 2022-2023. Alți doi instructori auto și două persoane care au plătit mita au primit pedepse cu suspendare. Sentința Tribunalului Timiș, deși nu este definitivă, a anulat permise obținute fraudulos și a expus un mecanism complex de corupție care a afectat grav funcționarea SPCRPCIV Arad.

EN

Brief

Five police officers in Arad, Romania, have been sentenced to prison for accepting bribes to fraudulently issue driving licenses between 2022-2023. Two driving instructors and two individuals who paid bribes received suspended sentences. The Timiș Tribunal's ruling, though not final, also annulled fraudulently obtained licenses and revealed a complex corruption scheme that severely impacted the functioning of the local driving license service.

Polițiști din Arad, condamnați pentru permise auto frauduloase
Sursa foto: psnews.ro

Sentințe cu executare pentru fapte de corupție

Cinci polițiști din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Arad au fost condamnați luni, 27 iulie 2026, la închisoare cu executare de către Tribunalul Timiș. Aceștia sunt acuzați că ar fi primit mită pentru a facilita obținerea permiselor de conducere prin fraudarea probei practice, în perioada 2022-2023. Alături de ei, alte patru persoane, inclusiv doi instructori auto, au primit pedepse cu suspendare. Această sentință marchează o etapă importantă într-un proces complex, care a înregistrat 13 amânări de pronunțare în ultimele șapte luni, conform Agerpres.

Potrivit sentinței publicate pe portalul instanțelor de judecată, trei dintre polițiști au fost condamnați la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, în timp ce ceilalți doi au primit condamnări de trei ani și trei luni, toate pentru luare de mită. Pe lângă pedepsele privative de libertate, toți polițiștii condamnați au interdicția de a ocupa o funcție publică ce implică exercițiul autorității de stat sau de a exercita profesia de polițist pentru o perioadă de cinci ani, drepturi de care, susține instanța, s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunilor. Doi instructori auto au fost condamnați la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mită și le-a fost interzisă exercitarea profesiei de instructor auto pentru cinci ani, după rămânerea definitivă a sentinței. De asemenea, două persoane care ar fi plătit mita au primit condamnări cu suspendare de doi ani și șase luni, respectiv doi ani și trei luni. Instanța a dispus și anularea permiselor obținute fraudulos în anul 2023. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare, conform informațiilor difuzate de Digi24.

Trimiterea în judecată a celor cinci polițiști examinatori și a celorlalte patru persoane implicate în acest caz a avut loc în 2024. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat la 15 februarie 2024 că investigațiile vizează fapte de corupție legate de procesul de eliberare a permiselor de conducere. Procurorii au detaliat mecanismul prin care polițiștii ar fi permis fraudarea probei practice. Sumele de bani, cuprinse între 200 și 400 de euro, ar fi fost primite de către examinatori prin intermediari, fie direct, fie prin plasarea lor în portiera dreapta-față a autoturismului de examen. Un aspect relevant, citat de HotNews, este modul în care intermediarii „atenționau” examinatorii: „Puteți avea grijă de cel/cea care este la volan?”, o frază codificată care indica disponibilitatea candidatului de a plăti mita.

Contrastul dintre candidații dispuși să plătească și cei onești este frapant. Potrivit anchetatorilor, candidații care nu remiteau sume de bani erau conduși pe trasee deliberat dificile, menite să le sporească șansele de a comite greșeli și, implicit, de a nu promova examenul. Această practică subliniază un sistem de corupție adânc înrădăcinat, care favoriza ilicit pe unii în detrimentul altora și submina integritatea procesului de examinare pentru obținerea permisului de conducere. Cazul de la Arad nu este singular în România, unde sistemul de eliberare a permiselor a fost vizat de numeroase anchete de corupție de-a lungul anilor, afectând încrederea publicului în instituțiile statului.

Impactul acestei anchete de corupție a fost resimțit puternic în funcționarea SPCRPCIV Arad. Din 2024, instituția a fost nevoită să opereze cu jumătate din numărul obișnuit de examinatori, ceea ce a dus la întârzieri semnificative. Timpul de așteptare pentru susținerea probei practice a ajuns la două luni, o situație inacceptabilă pentru mulți candidați. Pentru a gestiona criza, SPCRPCIV Arad a fost nevoit să introducă program de lucru în weekend și să solicite sprijin sub formă de personal din județele învecinate. Această situație reflectă vulnerabilitatea sistemului în fața actelor de corupție și dificultatea de a asigura continuitatea serviciilor publice esențiale atunci când personalul cheie este implicat în ilegalități. Conform datelor Eurostat din 2023, România se situează sub media europeană la capitolul integritate în administrația publică, iar astfel de cazuri contribuie la perpetuarea acestei percepții.

De ce contează

Acest caz este semnificativ nu doar pentru condamnările pronunțate, ci și pentru că expune vulnerabilitățile sistemului de eliberare a permiselor auto din România. Fraudele la examenul auto subminează siguranța rutieră, punând în circulație șoferi fără pregătirea necesară, și erodează încrederea publicului în instituțiile statului. Sentințele cu executare pentru polițiști transmit un semnal clar că actele de corupție nu vor rămâne nepedepsite, indiferent de funcția publică deținută. De asemenea, consecințele asupra funcționării SPCRPCIV Arad demonstrează costurile operaționale și sociale ale corupției, care afectează direct cetățenii și eficiența serviciilor publice.

Această primă sentință, chiar dacă nu este definitivă, deschide calea pentru o posibilă reformă a procedurilor de examinare și pentru o mai mare transparență în cadrul SPCRPCIV. Rămâne de văzut dacă apelul va schimba decizia instanței și care vor fi măsurile concrete adoptate de autorități pentru a preveni repetarea unor astfel de fapte. Este esențial ca sistemul să implementeze mecanisme de control mai stricte și să asigure o monitorizare continuă a examinatorilor pentru a restabili integritatea procesului. De asemenea, este importantă educarea publicului cu privire la riscurile și consecințele implicării în acte de corupție, atât pentru cei care oferă, cât și pentru cei care primesc mită.

Cazul subliniază necesitatea unei abordări sistemice pentru combaterea corupției în administrația publică din România.