Amendamentul PSD a trecut de Comisia de Sănătate
Angajările sănătate, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Parlamentul României a făcut un pas decisiv către deblocarea angajărilor în sistemul sanitar, după ce Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților a adoptat, luni, 27 iulie 2026, un amendament crucial. Inițiat de grupul parlamentar al PSD, acest amendament permite unităților și instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății, precum și celor cu rețea sanitară proprie sau aflate în subordinea autorităților locale, să ocupe posturi vacante, cu încadrarea în bugetul aprobat. Decizia a fost votată cu 17 voturi „pentru” și trei abțineri, marcând o victorie importantă pentru susținătorii deblocării.
Deputatul Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății și unul dintre inițiatorii amendamentului, a subliniat că măsura reprezintă o soluție de urgență. „Efectul este că, începând cu promulgarea acestei legi către președintele României, unitățile sanitare publice pot face angajări în sistemul de sănătate, în limita bugetului aprobat pentru fiecare dintre aceste unități sanitare”, a explicat Rafila, citat de sursele parlamentare. El a exemplificat urgența situației prin recenta tragedie de la Spitalul ‘Marie Curie’, unde, deși Guvernul a aprobat ocuparea a 22 de posturi, există sute de alte unități sanitare care nu pot angaja personal. Această blocare, a adăugat Rafila, „pune în pericol viața multor pacienți” și împiedică „performanța la care toată ziua face referire domnul Bolojan”.
Contextul acestei decizii este dat de Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care impunea restricții semnificative asupra angajărilor în sectorul public. Amendamentul adoptat acum creează o excepție de la prevederile alin. 1 al art. 22 din această lege, special pentru domeniul sănătății. Această inițiativă legislativă vine după ce Ministerul Sănătății a propus anterior un memorandum pentru deblocarea a peste 7.000 de posturi, memorandum care, potrivit lui Rafila, „Guvernul nu a făcut absolut nimic” în privința sa.
Situația blocării angajărilor în sănătate a generat tensiuni considerabile în ultimul an, având un impact direct asupra calității serviciilor medicale și a capacității spitalelor de a face față cererii. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România se află printre țările UE cu cel mai mic număr de medici și personal medical raportat la mia de locuitori, o situație agravată de plecarea constantă a personalului calificat în străinătate și de interdicția de a face noi angajări. De exemplu, în 2023, deficitul de personal medical era estimat la peste 10.000 de posturi la nivel național, conform unui raport al Federației Sanitas.
Criticii măsurilor de austeritate, inclusiv sindicatele din sănătate, au avertizat în repetate rânduri că blocarea angajărilor duce la suprasolicitarea personalului existent și la scăderea calității actului medical. Pe de altă parte, susținătorii controlului bugetar, precum unii membri ai Guvernului citați anonim de presa economică, au argumentat că este necesară o gestionare riguroasă a cheltuielilor salariale pentru a menține stabilitatea fiscală. Această perspectivă a fost contestată de deputatul Rafila, care a subliniat că „fără angajarea de personal, sistemul de sănătate nu poate funcționa” și că managerii spitalelor ar trebui să aibă „oportunitatea de a decide ce fel de oameni au nevoie pentru ca să facă servicii medicale”.
Amendamentul adoptat este parte a proiectului de lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Acesta a fost deja adoptat de Senat și se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, ultima etapă legislativă înainte de promulgare. Odată promulgată, legea va permite fiecărui minister sau unitate administrativ-teritorială care are în subordine un spital să facă propuneri pentru scoaterea posturilor la concurs. Rafila a avertizat însă împotriva iresponsabilității, menționând că nu se pot face angajări dacă „cheltuielile salariale sunt de 90%” din buget. El a insistat pe importanța unei strategii manageriale spitalicești care să dezvolte „acele zone unde există cerere de servicii medicale, unde există nevoia populației”.
De ce contează
Această decizie legislativă este crucială pentru sistemul de sănătate românesc, care se confruntă de ani buni cu un deficit cronic de personal. Deblocarea angajărilor ar putea reduce presiunea asupra medicilor și asistenților medicali existenți, îmbunătățind accesul pacienților la servicii medicale de calitate. Pe termen lung, măsura ar putea contribui la stabilizarea forței de muncă în sănătate și la diminuarea exodului de personal calificat, asigurând o mai bună funcționare a spitalelor și a clinicilor din întreaga țară. Este un pas esențial pentru a răspunde nevoilor reale ale populației și pentru a consolida reziliența sistemului sanitar în fața provocărilor viitoare.
Concluzie Adoptarea acestui amendament în Comisia de Sănătate reprezintă un semnal puternic că legislatorii români recunosc urgența situației din sistemul medical. Următoarea etapă este votul în plenul Camerei Deputaților și apoi promulgarea de către Președintele României. Deși măsura este salutată ca o soluție rapidă, rămâne de văzut cum va fi implementată la nivel local și ce criterii de performanță vor fi aplicate pentru a asigura o gestionare eficientă a noilor angajări. Provocarea va fi de a echilibra nevoia de personal cu sustenabilitatea bugetară, evitând, așa cum a subliniat Rafila, situațiile în care angajările ar putea destabiliza financiar unitățile sanitare.
Monitorizarea atentă a implementării și adaptarea continuă a politicilor vor fi esențiale pentru succesul acestei inițiative.