Soluție de urgență pentru criza de personal medical
Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a adoptat luni, 27 iulie 2026, un amendament crucial depus de PSD la Legea privind reforma sănătății (PL-x nr. 448/2026), care va debloca angajările în sistemul sanitar românesc. Amendamentul a trecut cu 17 voturi „pentru” și trei abțineri, obținând sprijinul USR și AUR, în timp ce PNL s-a abținut. Această decizie vine ca o soluție de urgență pentru deficitul acut de personal, o problemă semnalată de mult timp de experți și oficiali din domeniu.
Potrivit fostului ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, „considerăm că este absolut necesar să eliminăm din legislație acel blocaj dat de memorandum”. El a explicat că, în prezent, angajările sunt condiționate de aprobarea guvernamentală prin memorandumuri, un proces lent și ineficient. Un exemplu concret al acestei ineficiențe este memorandumul pentru 7.000 de posturi, aflat pe masa Guvernului de trei săptămâni, dar încă neaprobat, potrivit Digi24. Această situație a dus la un paradox: în februarie 2026, Alexandru Rogobete a semnat 2.000 de certificate de medic specialist, iar toți acești tineri medici sunt acum șomeri, în ciuda nevoii stringente de personal din spitale, conform HotNews.
Deputatul Alexandru Rafila, unul dintre inițiatorii amendamentului, a subliniat caracterul urgent al măsurii, exemplificând cu tragedia recentă de la Spitalul „Marie Curie”. Deși Guvernul a aprobat 22 de posturi pentru acest spital, sute de alte unități sanitare rămân fără posibilitatea de a angaja personal. „Acest lucru, pe de o parte, pune în pericol viața multor pacienți, iar, pe de altă parte, performanța... nu poate fi exercitată pentru faptul că, dacă nu poți angaja persoane de specialitate, în mod evident nu poți avea niciun grad de ocupare a paturilor corespunzător și nu poți oferi servicii de sănătate”, a declarat Rafila, citat de Stirile Pro TV.
Amendamentul modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, exceptând unitățile și instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății, precum și unitățile sanitare din subordinea altor ministere, instituții cu rețea sanitară proprie și autoritățile locale, de la blocajul angajărilor. Astfel, posturile vor putea fi ocupate cu încadrarea în bugetul aprobat al fiecărei unități. Această modificare ar putea permite ocuparea a aproximativ 10.000 de posturi din sistemul sanitar, incluzând medici, asistenți, infirmiere și personal auxiliar, medical și nemedical, a estimat Rogobete pentru HotNews.
Blocajul angajărilor a generat situații absurde, cum ar fi imposibilitatea de a înlocui un medic pensionat, chiar dacă bugetul pentru acel post există. Cu noul amendament, spitalele vor putea scoate la concurs imediat posturile vacante. Această flexibilitate managerială este esențială, după cum a subliniat Rafila: „Să lăsăm, totuși, managerilor această oportunitate de a decide ce fel de oameni au nevoie pentru ca să facă servicii medicale. Asta este, de fapt, important.”
Cu toate acestea, chiar și cu deblocarea celor 10.000 de posturi, deficitul de personal din sistemul sanitar românesc rămâne semnificativ. Alexandru Rogobete a precizat că, potrivit indicatorilor minimali din normativul de personal, deficitul este undeva între 26.000 și 30.000 de persoane, incluzând și personalul nemedical, iar nevoia reală este mult mai mare. Această lipsă afectează direct activitatea spitalelor de urgență, unde medicii sunt nevoiți să efectueze 10-12 gărzi pe lună, o situație considerată anormală. Interesul pentru profesia medicală rămâne ridicat, cu peste 7.000 de tineri înscriși la medicină anul acesta, conform Rogobete, ceea ce subliniază necesitatea creării de oportunități de angajare.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu un deficit cronic de personal medical. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România avea un număr de medici per capita semnificativ sub media Uniunii Europene, iar plecarea personalului medical în străinătate a exacerbat problema. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la care se aduce acum amendamentul, a fost concepută să modernizeze sistemul, dar implementarea sa a fost adesea îngreunată de blocaje birocratice și lipsa finanțării adecvate. Situația actuală este o dovadă a faptului că reformele legislative trebuie să fie însoțite de măsuri concrete care să permită unităților sanitare să funcționeze la capacitate optimă.
Amendamentul adoptat în Comisia de Sănătate reprezintă un prim pas crucial, dar parcursul său legislativ continuă. Proiectul de lege, deja adoptat de Senat, va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaților. Odată promulgată de Președintele României, legea va permite fiecărui minister sau unități administrativ-teritoriale cu spitale în subordine să facă propuneri pentru scoaterea posturilor la concurs. Rafila a avertizat că managerii trebuie să acționeze responsabil, evitând angajările excesive în cazul unor cheltuieli salariale deja ridicate (ex: 90% din buget). Este importantă o strategie de management spitalicesc care să dezvolte zonele unde există cerere de servicii medicale și nevoi ale populației, în special în marile centre universitare.
De ce contează
Această deblocare a angajărilor este vitală pentru pacienții români. Spitalele subdimensionate cronic, cu personal medical epuizat de numărul mare de gărzi și lipsa colegilor, oferă servicii medicale de o calitate inferioară și pun în pericol viețile pacienților. Posibilitatea de a angaja personal nou va reduce presiunea asupra medicilor și asistenților existenți, va îmbunătăți accesul la servicii medicale și va permite o mai bună gestionare a urgențelor. Pe termen lung, atragerea și reținerea personalului medical calificat în România este esențială pentru sustenabilitatea și performanța sistemului de sănătate, care se confruntă constant cu exodul medicilor.
Concluzie Adoptarea amendamentului în Comisia de Sănătate este un semnal pozitiv, dar nu rezolvă integral criza de personal din sistemul sanitar. Următorul pas este votul în plenul Camerei Deputaților și promulgarea legii. Implementarea efectivă va depinde apoi de responsabilitatea managerilor de spitale și de capacitatea acestora de a identifica nevoile reale și de a angaja personal în limitele bugetare. Rămâne de văzut dacă Guvernul va acționa și în privința memorandumului pentru cele 7.000 de posturi, pentru a completa această măsură legislativă.
Pe termen mediu și lung, este necesară o strategie națională coerentă pentru atragerea și reținerea tinerilor medici în țară, dincolo de deblocarea punctuală a posturilor, pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului de sănătate românesc.