Italia și Grecia au presat pentru derogare
Uniunea Europeană a convenit, joi, asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, însă, în mod surprinzător, a exclus importurile de blană de zibelină rusească, considerată cea mai valoroasă blană din lume. Această decizie vine la doar trei luni după ce UE impusese o interdicție generală asupra tuturor blănurilor rusești. Derogarea a fost solicitată de Italia și Grecia, doi dintre principalii importatori și procesatori de blănuri de zibelină din Europa, potrivit Euractiv și EuroNews.
Un înalt oficial al UE, citat de Euractiv, a justificat această excepție, afirmând: „Se pare că este foarte dificil să le găsești în altă parte.” Această declarație subliniază dependența pieței europene de sursele rusești pentru această materie primă de lux. Comisia Europeană a confirmat că Rusia domină aproape în totalitate piața mondială a blănurilor de zibelină, lăsând producătorii europeni cu puține alternative de aprovizionare, conform EuroNews.
Italia și Grecia au jucat un rol semnificativ în slăbirea unor aspecte ale pachetului de sancțiuni. Pe lângă excepția privind blana de zibelină, Roma a respins o interdicție aplicată soldaților ruși care doreau să-și petreacă vacanțele în Europa, iar Atena a obținut o scutire de ultim moment pentru transportul gazului natural lichefiat (GNL) rusesc către state din afara Uniunii Europene. Ambele țări, fiind principalele piețe europene pentru bunuri de lux din Rusia, au exercitat presiuni considerabile în timpul negocierilor dificile privind sancțiunile, așa cum menționează ambele surse, Euractiv și EuroNews.
Documentele analizate de Euractiv arată că, chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, cumpărători din Italia și Grecia au continuat să participe la licitațiile organizate de casa rusă Sojuzpushnina, principalul operator internațional pentru acest tip de blană. Această persistență în achiziții subliniază importanța economică pe care o acordă aceste state industriei blănurilor de zibelină. Este important de precizat că, deși importurile de piei brute de zibelină sunt acum permise, sancțiunile europene continuă să interzică importul și exportul produselor finite din blană, alături de alte bunuri de lux vizate încă din 2022. Excepția vizează exclusiv materia primă necesară industriei europene, conform EuroNews.
Această derogare vine într-un moment în care industria europeană a blănurilor se confruntă cu dificultăți majore și este supusă unei analize intense la nivel comunitar. Un raport al „Humane World for Animals”, publicat la sfârșitul anului trecut, susține că industria blănurilor în Uniunea Europeană nu mai este profitabilă de mult timp. Raportul indică faptul că prețul pentru piele a scăzut cu 92% în ultimul deceniu, ajungând sub costurile de producție, iar sectorul nu mai este sustenabil financiar.
Conform aceluiași document, fermele de blană din UE generează o pierdere de 9,2 milioane de euro în valoarea adăugată brută (VAB) anual, ceea ce înseamnă că acest sector nu contribuie la economia Uniunii Europene, ci o diminuează. Mai mult, impactul industriei asupra mediului este estimat la 226 milioane de euro anual, din cauza poluării, a consumului de resurse, a disconfortului local și a problemelor cauzate de evadarea speciilor alogene. Emisiile ridicate generate de această industrie au fost asociate cu boli respiratorii cronice și decese premature în Europa, conform raportului citat de Euractiv.
Pe lângă problemele economice și de mediu, fermele de blană au demonstrat, în timpul pandemiei de COVID-19, că reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice. Acestea au un grad ridicat de risc pentru boli zoonotice, necesitând aproximativ 211 milioane de euro anual doar pentru măsuri de prevenție a transmiterii agenților patogeni. Cu toate acestea, în ciuda acestor costuri și riscuri, Uniunea Europeană a ales să slăbească sancțiunile impuse Rusiei, cedând presiunilor interne legate de interese economice, așa cum subliniază Euractiv.
Comisia Europeană ia în calcul reguli mai stricte privind bunăstarea animalelor și evaluează posibilitatea unor restricții suplimentare asupra fermelor de blănuri, în urma unei inițiative cetățenești europene care solicită interzicerea acestora. Deocamdată, executivul european pare să se orienteze spre înăsprirea standardelor, nu spre o interdicție totală, conform EuroNews. Această poziție contrastează cu excepția acordată blănurilor de zibelină rusești, arătând o abordare duală a Comisiei față de industria blănurilor, influențată de considerente geopolitice și economice.
Zibelina (Martes zibellina) este un mamifer originar din pădurile nordului Asiei, iar blana sa este recunoscută drept cea mai valoroasă din lume. Hainele confecționate din această blană pot atinge prețuri de zeci sau chiar sute de mii de euro, justificând, parțial, presiunile economice pentru menținerea accesului la această resursă, chiar și în contextul sancțiunilor internaționale.
De ce contează
Această excepție în pachetul de sancțiuni subliniază complexitatea echilibrării intereselor economice interne cu obiectivele geopolitice ale Uniunii Europene. Permiterea importului de blană de zibelină rusească, cerută de state precum Italia și Grecia, arată că anumite sectoare economice naționale pot influența deciziile la nivel comunitar, chiar și în detrimentul unei poziții unificate împotriva agresiunii ruse. Aceasta ridică întrebări privind coerența și eficacitatea sancțiunilor, precum și prioritățile reale ale UE în fața unor costuri economice percepute ca fiind prea mari pentru anumite state membre. Decizia poate submina credibilitatea sancțiunilor și poate crea un precedent pentru alte derogări viitoare.
În concluzie, decizia UE de a excepta blana de zibelină rusească din sancțiuni, sub presiunea Italiei și Greciei, reflectă o tensiune continuă între solidaritatea politică și interesele economice naționale. Rămâne de văzut dacă această derogare va fi un caz izolat sau va deschide calea pentru alte excepții în pachetele viitoare de sancțiuni. Întrebarea centrală este cum va reuși Uniunea Europeană să mențină o poziție fermă împotriva Rusiei, în timp ce gestionează presiunile economice interne și preocupările legate de bunăstarea animalelor.
De asemenea, impactul pe termen lung asupra industriei europene a blănurilor, deja în declin, și asupra eforturilor de protecție a mediului rămâne de monitorizat, având în vedere costurile economice și de sănătate publică asociate cu această industrie, conform rapoartelor recente.