Critici dure din mediul de afaceri românesc
Marian Alecu, unul dintre cei mai cunoscuți și respectați antreprenori români, a lansat critici virulente la adresa clasei politice actuale, afirmând că "nu cred că a fost altă perioadă în istoria postdecembristă în care clasa politică să fi fost mai confuză, haotică sau slab pregătită ca acum". Declarațiile sale, publicate de Ziarul Financiar, subliniază o profundă nemulțumire față de modul în care este guvernată țara, considerând că situația actuală este cea mai deprimantă din ultimele trei decenii.
Alecu, un om de afaceri cu experiență din anii '90, a declarat că este profund interesat de modul în care acțiunile clasei politice se reflectă în activitatea socio-economică de zi cu zi. "Perioadă mai confuză şi mai deprimantă ca aceasta nu am întâlnit", a spus el, subliniind că deciziile sunt luate adesea sub presiunea urgenței, fără o planificare adecvată. El a exemplificat cu gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a Legii salarizării, susținând că "nu contează cum le finalizăm, cât afectăm categoriile sociale cele mai diverse, important este să le bifăm în ultima secundă, iar faptul că se vor dovedi proaste sau incomplete nu importă. Noi le-am bifat şi după noi, potopul". Această abordare denotă o lipsă de viziune și o fugă de responsabilitate, aspecte criticate de antreprenor.
Critica sa nu se oprește la deciziile punctuale, ci vizează însăși ideea de guvernare. Potrivit lui Alecu, "ideea de a guverna țara a ajuns mai mult subiect de cancan, nimeni nu mai ia în serios responsabilitate aceasta, mai important este să desființezi propunerile celorlalți decât să le susții pe ale tale". Această observație sugerează o cultură politică dominată de conflict și lipsa de colaborare, în detrimentul interesului național. Consultările la Cotroceni, de exemplu, sunt descrise ca fiind "mai mult șuete colocviale urmate apoi de săptămâni de explicații, dar niciodată de soluții sau asumarea vreunei responsabilități". El a întrebat retoric: "Ați auzit de vreo parte sau alta de vreun program de guvernare, de strategie pe termen scurt?".
Situația geopolitică și economică actuală, marcată de conflictul armat de la graniță, criza carburanților, inflația galopantă și starea precară a sectoarelor precum turismul și sănătatea publică, nu pare să mobilizeze clasa politică, conform lui Alecu. El a declarat că "nu contează pentru nimeni că suntem la granița unui conflict armat cu drone care au început să cadă zilnic, că ne va lovi criza carburanţilor, că inflaţia galopează, că turismul sau sănătatea în sistemul de stat este la pământ, că suntem în pragul calificativului junk. Contează că cele două partide mari au luptele lor interne şi finisează arta fugii de responsabilitate". Această indiferență percepută este alarmantă, având în vedere ratingul de țară, care potrivit unor analiști economici, se apropie de nivelul "junk", ceea ce ar putea duce la costuri de împrumut mult mai mari pentru România.
Antreprenorul a insistat că, dincolo de corupție, care rămâne o problemă, incompetența și lipsa de profesionalism au devenit principalele piedici în calea dezvoltării României. "Până de curând ne tot văitam că corupția din sectorul public este principala problemă, dar eu cred că în ultima vreme (fără ca ea să dispară) a fost net devansată de incompetență și lipsa de profesionalism. Politicienii noștri au aerul că se pricep la toate domeniile și iau decizii cu un aer de superioritate și suficiență incredibile dar, din nefericire pentru noi toți, nu se pricep la mai nimic", a subliniat Alecu. Această critică este susținută și de datele Eurostat din 2025, care arată că România se clasează sub media europeană la indicatorii de eficiență administrativă și la absorbția fondurilor europene, indicând deficiențe structurale în administrația publică.
Marian Alecu a exprimat și dezamăgirea față de lipsa unei viziuni reformatoare la nivel prezidențial. "Mă așteptam ca Președintele să vină cu un spirit nou, cu idei de reformare a clasei politice și mai ales cu dorința găsirii unei strategii pentru țară, care să ne dea șansa unui nou început bazat pe resurse, capabilități, taxare corectă a mediului economic și mai ales a muncii, adaptare la complexitatea mediului extern. Cel puțin până acum nimic nu se întâmplă, politicienii noștri își văd strict de vacanțe, de interesele mărunte și de micile înțepături între partide prezentate nouă ca un război ajuns la paroxism". Această lipsă de acțiune și de leadership strategic contrastează cu nevoile urgente ale țării, care, conform Institutului Național de Statistică (INS), a înregistrat o scădere a puterii de cumpărare cu aproximativ 15% în ultimii doi ani (2024-2026), afectând semnificativ nivelul de trai al românilor.
El a tras un semnal de alarmă, întrebând: "Ei chiar nu văd în ce hal a ajuns țara, cât a scăzut nivelul de trai, cât de deprimați sunt oamenii pe stradă, cât de puțină încredere mai prezintă clasa politică în întregul ei, cât de mult a scăzut puterea de cumpărare?". Alecu consideră că "clasa politică în întregul ei [este] responsabilă de haosul generalizat în care ne desfășurăm toți activitatea". Mesajul său este clar și direct: politicienii ar trebui să se "trezească", să înțeleagă "responsabilitatea majoră" pe care o au și să lase "interesele partinice mărunte deoparte". "Mai puțin televizor, mai multă muncă efectivă, domnilor politicieni", a adăugat el, solicitând leadership și implicare, în locul "incompetenței și infatuării" percepute.
De ce contează
Criticile lui Marian Alecu sunt relevante deoarece provin de la un actor important al mediului de afaceri românesc, reflectând o stare de spirit generală de nemulțumire și frustrare în rândul antreprenorilor și al cetățenilor. Ele subliniază impactul direct al ineficienței politice asupra economiei, a investițiilor și a calității vieții. O clasă politică percepută ca fiind incompetentă și lipsită de viziune poate descuraja investițiile, poate încetini reformele necesare și poate eroda încrederea publică, având consecințe pe termen lung asupra stabilității și prosperității României, mai ales într-un context regional volatil.
În concluzie, declarațiile lui Marian Alecu reprezintă un apel la conștientizare și responsabilitate din partea clasei politice. Ele ridică întrebări esențiale despre direcția în care se îndreaptă România și despre capacitatea liderilor de a gestiona crizele actuale și de a construi un viitor mai bun. Rămâne de văzut dacă aceste critici vor avea ecoul dorit și dacă vor determina o schimbare reală în abordarea guvernării.
Fără o strategie clară, o asumare a responsabilității și o colaborare autentică, riscul ca România să continue să se confrunte cu stagnarea economică și socială este unul major, iar întrebarea finală a lui Alecu – "Vă place cum merge țara asta, cum trăiesc românii care v-au ales?" – rămâne deschisă pentru reflecție și acțiune din partea tuturor actorilor politici.