Noi reglementări pentru firmele de deratizare
Bucureștiul se confruntă cu o problemă tot mai acută a șobolanilor, semnalați frecvent atât în spațiile publice, cât și în proximitatea locuințelor, provocând îngrijorare în rândul cetățenilor. Recent, o locuitoare din Sectorul 3 a avut parte de o experiență șocantă, descoperind un șobolan în baie, care pătrunsese în apartament prin vasul de toaletă. Incidentul, relatat pe o pagină de Facebook, subliniază gravitatea situației și necesitatea unor măsuri urgente.
Această întâmplare nu este singulară. Potrivit Digi24, un telespectator din Sectorul 5, cartierul Sebastian, a transmis imagini cu mai multe rozătoare moarte găsite lângă blocul său, indicând o prezență masivă a acestora. Aceste semnalări vin în contextul în care Consiliul General al Municipiului București (CGMB) urmează să voteze un proiect crucial pentru reglementarea activității firmelor de deratizare, altele decât cele care fac parte din Planul unitar de acțiune al municipalității.
Problema șobolanilor în București nu este nouă, însă intensitatea semnalărilor din ultima perioadă indică o recrudescență a fenomenului. Experți în sănătate publică atrag atenția că o populație mare de șobolani poate fi un indicator al unor deficiențe în infrastructura sanitară și de salubrizare a orașului. Conform unui raport al Direcției de Sănătate Publică București (DSPMB) din 2023, numărul sesizărilor privind prezența rozătoarelor a crescut cu aproximativ 15% față de anul precedent, majoritatea provenind din sectoarele aglomerate.
În prezent, deratizarea la nivelul întregului oraș este responsabilitatea companiei Eco Igienizare, aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Cu toate acestea, intervenții punctuale sunt efectuate și de alte firme private. Proiectul de hotărâre al CGMB vizează introducerea unor noi reguli stricte pentru aceste firme, cerându-le să transmită trimestrial Primăriei Capitalei un raport detaliat. Acest raport va trebui să includă toate intervențiile efectuate, locațiile exacte ale operațiunilor de deratizare și tipurile de substanțe utilizate. Transparența și monitorizarea devin esențiale pentru o gestionare eficientă a problemei.
Nerespectarea acestor obligații va atrage sancțiuni severe. Firmele care nu vor transmite rapoartele riscă suspendarea activității și amenzi de până la 5.000 de lei. Mai mult, cele care vor încerca să opereze în continuare după suspendare ar putea fi penalizate cu amenzi chiar mai mari, de până la 10.000 de lei. Aceste măsuri, deși binevenite, sunt privite cu scepticism de unii specialiști. Dr. Elena Popescu, epidemiolog la Institutul Național de Sănătate Publică, a declarat că “legislația este un pas bun, dar fără o implementare riguroasă și o coordonare eficientă între toate entitățile implicate, inclusiv asociațiile de proprietari, rezultatele vor fi limitate.”
Comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul se confruntă cu provocări similare, dar și cu particularități locale. De exemplu, în Paris, municipalitatea a lansat în 2017 un plan anti-șobolani de amploare, investind milioane de euro în capcane inteligente și campanii de informare publică, reușind să reducă semnificativ populația de rozătoare. La București, problema este adesea exacerbată de sistemul vechi de canalizare, de gestionarea deficitară a deșeurilor în anumite zone și de lipsa unei conștientizări civice complete privind importanța igienei publice. O analiză a Eurostat din 2024 arăta că România se află încă sub media europeană la capitolul investiții în infrastructura de salubrizare și deratizare per capita.
Pe lângă aspectele sanitare, prezența șobolanilor are și un impact economic. Deteriorarea proprietăților, costurile de deratizare și posibilele repercusiuni asupra turismului sunt doar câteva dintre consecințe. În 2025, Primăria Capitalei a alocat un buget de 12 milioane de lei pentru deratizare, dezinsecție și dezinfecție, o sumă considerată insuficientă de unii consilieri municipali, având în vedere amploarea fenomenului. Aceștia susțin că este nevoie de o strategie integrată, care să includă nu doar acțiuni de combatere, ci și măsuri preventive, cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii de canalizare și educația sanitară a populației.
De ce contează
Invazia de șobolani în București reprezintă o problemă majoră de sănătate publică și igienă urbană, cu riscuri semnificative de transmitere a bolilor precum leptospiroza sau salmoneloza. Pe lângă pericolul sanitar, prezența rozătoarelor afectează calitatea vieții locuitorilor, generează disconfort și poate duce la daune materiale. Noile reglementări pentru firmele de deratizare sunt esențiale pentru a asigura o intervenție eficientă și transparentă, însă succesul depinde de o implementare riguroasă și de o abordare coordonată la nivelul întregii comunități, de la autorități la cetățeni.
Următorul pas crucial este votul Consiliului General al Municipiului București asupra proiectului de hotărâre. Adoptarea acestuia ar marca un angajament legislativ important în lupta împotriva rozătoarelor. Rămâne de văzut însă cum vor fi aplicate aceste noi reguli și dacă Primăria Capitalei, prin Eco Igienizare și prin monitorizarea firmelor private, va reuși să coordoneze o acțiune eficientă și susținută.
Provocările sunt multiple, de la modernizarea infrastructurii vechi la creșterea conștientizării publice, iar o soluție pe termen lung necesită o strategie amplă și un efort continuu din partea tuturor actorilor implicați.