PSD critică gestionarea crizei politice și a salarizării
Primarul Craiovei și vicepreședintele PSD, Lia Olguța Vasilescu, a declarat duminică seara, la România TV, că președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru care să fie capabil să negocieze și să obțină sprijinul unei majorități parlamentare. Vasilescu a lansat un atac dur la adresa premierului demis Ilie Bolojan, acuzându-l că a luat decizii „pe persoană fizică”, fără consultarea partenerilor de coaliție, și că refuză să își asume responsabilitatea pentru actuala criză politică.
Potrivit România TV și Știri pe Surse, Lia Olguța Vasilescu a subliniat că, indiferent de numele propus de șeful statului, responsabilitatea construirii unei majorități va reveni candidatului desemnat. „Să sperăm că de data aceasta va trece și nu vom avea situația de la guvernele Tomac și Veștea”, a declarat vicepreședintele PSD, referindu-se la eșecurile anterioare.
Această poziție a fost exprimată în contextul unei profunde crize politice, declanșate de demiterea Guvernului Bolojan pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Ulterior, au existat două tentative eșuate de formare a unui nou Executiv: Eugen Tomac și-a depus mandatul pe 14 iunie 2026, constatând că nu poate forma o majoritate, iar cabinetul propus de Adrian Veștea a primit doar 189 de voturi pe 22 iunie 2026, mult sub cele 233 necesare.
Actuala Constituție a României (art. 103) prevede că președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea partidelor parlamentare. Candidatul are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor, adică cel puțin 233 de voturi în actuala structură a Parlamentului. Eșecul repetat al acestui proces subliniază fragilitatea actualei configurații politice și dificultatea de a coagula o majoritate stabilă, un fenomen care, în ultimii ani, a devenit tot mai frecvent în politica românească, afectând stabilitatea guvernamentală și implementarea reformelor.
Lia Olguța Vasilescu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că încearcă să transfere responsabilitatea pentru actuala situație către alte partide și instituții, deși, în opinia sa, principalele decizii au fost luate unilateral. „Domnul Ilie Bolojan arată cu degetul spre oricine, numai spre dumnealui nu, deși toate aceste greșeli, perpetuate de-a lungul anului, au fost pe persoană fizică. Nu s-a consultat cu nimeni în coaliție, iar acum, chiar nu înțeleg, după trei luni de când a căzut cu moțiunea, de ce nu vrea să plece, în condițiile în care nu mai poate să dea nicio ordonanță de urgență”, a afirmat vicepreședintele PSD. Această critică se leagă de statutul unui guvern demis, care, conform legislației, rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Cabinet, dar are atribuții limitate la actele necesare administrării treburilor publice curente, fără a putea emite ordonanțe de urgență.
Un alt subiect central al discuției a fost proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar, aflat în centrul unor dispute intense între PSD, PNL și sindicate. Vasilescu, invocând experiența sa de fost ministru al Muncii, a subliniat că a coordonat elaborarea Legii-cadru nr. 153/2017, care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Ea a afirmat că acea lege a pornit de la o anvelopă salarială de 60 de miliarde de lei și a ajuns la 166 de miliarde de lei, fiind concepută pentru a corecta inechitățile dintre angajații cu funcții similare. Creșterile salariale au fost eșalonate în mai multe tranșe din cauza impactului bugetar, însă Vasilescu a acuzat guvernările PNL și USR că nu au acordat toate tranșele prevăzute pentru anii 2020 și 2021, contribuind la accentuarea diferențelor salariale.
Disputa privind reforma salarizării este amplificată de condițiile negociate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Vicepreședintele PSD a criticat modul în care reforma a fost inclusă în PNRR, atribuind fostului ministru Cristian Ghinea responsabilitatea pentru condițiile negociate cu Comisia Europeană. Potrivit Vasilescu, Ghinea a negociat o condiție conform căreia România ar primi 50 de milioane de euro dacă implementează legea salarizării, dar ar pierde 770 de milioane de euro dacă nu o face. Această situație a fost descrisă de Vasilescu drept un paradox: „Pe de o parte iei 50 de milioane, pe de altă parte dai 770 de milioane”.
Calculul prezentat de Lia Olguța Vasilescu sugerează că aplicarea reformei și corectarea inechităților ar necesita aproximativ 2,4 miliarde de euro. Ea a argumentat că, în condițiile în care autoritățile au constatat aceste costuri ridicate și există nemulțumiri majore în rândul bugetarilor și al sindicatelor (70% dintre bugetari fiind în stradă, conform afirmațiilor sale), pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR ar fi justificată dacă se evită cheltuieli mult mai mari. Această poziție contrastează puternic cu cea a premierului demis Ilie Bolojan, care a susținut că neadoptarea proiectului de lege a salarizării ar duce la pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR, fără ca statul să realizeze economii la fondul de salarii. Bolojan a estimat anvelopa salarială la aproximativ 166,8 miliarde de lei în 2026 și a indicat că proiectul său ar permite o creștere de aproximativ 12,1 miliarde de lei, cu două treimi dintre salariile bugetarilor în creștere, restul fiind menținute până la reducerea diferențelor.
Pozițiile divergente ale PSD și ale premierului demis Ilie Bolojan reflectă o criză nu doar politică, ci și de viziune asupra gestionării finanțelor publice și a reformelor structurale. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România s-a confruntat constant cu presiuni pentru eficientizarea cheltuielilor publice și reformarea sistemului de salarizare, însă progresele au fost lente și adesea contestate, inclusiv prin greve și proteste, cum s-a întâmplat în 2023 și 2024 cu profesorii și personalul medical.
De ce contează
Această criză politică și disputa privind legea salarizării au implicații directe și semnificative pentru cetățenii români. Incapacitatea de a forma un guvern stabil blochează adoptarea de decizii esențiale pentru dezvoltarea economică și socială, întârziind implementarea PNRR și, implicit, atragerea fondurilor europene vitale. Neînțelegerile privind legea salarizării afectează sute de mii de bugetari, generând incertitudine și nemulțumiri care pot duce la noi proteste și greve, perturbând servicii publice esențiale precum educația și sănătatea. Stabilitatea politică și o legislație salarială echitabilă sunt cruciale pentru predictibilitatea economică și bunăstarea socială a României.
În concluzie, viitorul politic al României rămâne incert, cu președintele Nicușor Dan având sarcina dificilă de a desemna un candidat capabil să unească forțele parlamentare fragmentate. Eșecurile repetate de învestire a unui guvern sugerează că soluțiile propuse până acum nu au reușit să depășească clivajele politice. Pe lângă urgența formării unui nou Executiv, rezolvarea disputei privind legea salarizării și gestionarea fondurilor PNRR vor fi priorități cheie pentru orice viitor guvern.
Capacitatea partidelor de a ajunge la un consens va determina nu doar stabilitatea politică, ci și direcția economică și socială a țării în următorii ani, având în vedere și contextul regional și european marcat de instabilitate și provocări economice.