Grupare pro-rusă, suspectată de atac DDoS
Site-ul oficial al Senatului României a fost ținta unui atac cibernetic de tip DDoS (Distributed Denial of Service) pe 27 iulie 2026, generând dificultăți temporare în funcționarea platformei online. Atacul a fost atribuit unei grupări pro-ruse, cunoscută pentru acțiuni similare în spațiul cibernetic european, potrivit surselor citate de STIRIPESURSE.RO. Incidentul a determinat Secretariatul General al Senatului să demareze o anchetă internă, în vederea clarificării circumstanțelor și prezentării unui raport complet Biroului Permanent al instituției.
Atacul a vizat suprasolicitarea serverelor Senatului cu un volum mare de trafic, având ca scop perturbarea accesului utilizatorilor legitimi. Deși site-ul a înregistrat o funcționare îngreunată, sursele STIRIPESURSE.RO au subliniat că atacul a fost respins și nu a avut un impact semnificativ asupra integrității datelor instituției sau a securității sistemului. Aceeași grupare pro-rusă, al cărei nume nu a fost precizat în comunicările inițiale, a fost anterior propusă de România pentru includerea pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, fapt ce subliniază caracterul geopolitic al acestor incidente cibernetice.
Secretariatul General al Senatului a asigurat că datele instituției nu au fost periclitate și că nu a fost necesară alertarea imediată a Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), sugerând că măsurile de apărare cibernetică au fost eficiente în limitarea pagubelor. Cu toate acestea, decizia de a demara o anchetă internă reflectă seriozitatea cu care Senatul tratează astfel de incidente, mai ales în contextul creșterii numărului de atacuri cibernetice la nivel global, conform rapoartelor ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) din 2025, care indicau o creștere de 15% a atacurilor DDoS în Europa față de anul precedent.
Acest incident reamintește de vulnerabilitatea infrastructurilor critice și instituționale în fața amenințărilor cibernetice. În 2023, un raport al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO, acum parte a DNSC) arăta că instituțiile publice din România au fost ținta a peste 60% dintre atacurile cibernetice majore înregistrate în acel an. Comparația cu alte state membre UE, precum Estonia, care a investit masiv în securitatea cibernetică după atacurile din 2007, evidențiază necesitatea unei strategii naționale consolidate, care să includă nu doar măsuri preventive, ci și protocoale clare de răspuns și cooperare interinstituțională.
Experți în securitate cibernetică, precum domnul Radu Constantinescu de la Universitatea Politehnică București, au subliniat că atacurile DDoS, deși adesea percepute ca simple perturbări, pot servi drept tactici de distragere a atenției pentru atacuri mai complexe sau pentru testarea rezistenței sistemelor. "Este crucial ca instituțiile să nu subestimeze niciun tip de atac, indiferent de impactul său imediat. Fiecare incident este o oportunitate de a învăța și de a consolida apărarea," a declarat Constantinescu într-un interviu acordat recent. Această perspectivă contrastează ușor cu tonul inițial al Senatului, care a minimizat impactul, deși a confirmat demararea unei anchete.
În contextul regional, România se confruntă cu un val crescând de atacuri cibernetice din partea unor actori statali sau grupări afiliate, în special după invazia Ucrainei din 2022. Aceste atacuri vizează adesea destabilizarea, colectarea de informații sau exercitarea de presiune politică. Legea 58/2021 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, alături de Directivele UE NIS2, impune obligații sporite instituțiilor publice și operatorilor de servicii esențiale de a-și proteja infrastructurile cibernetice și de a raporta incidentele majore.
Faptul că România a propus includerea acestei grupări pe lista de sancțiuni UE indică o recunoaștere la nivel înalt a pericolului pe care o reprezintă. Sancțiunile UE, conform Regulamentului 2019/796, vizează restricționarea capacității entităților vizate de a opera și de a accesa resurse financiare, reprezentând un instrument diplomatic și economic important în lupta împotriva criminalității cibernetice sponsorizate de stat.
De ce contează
Acest incident subliniază vulnerabilitatea continuă a infrastructurii digitale a României în fața amenințărilor cibernetice externe, cu implicații directe pentru securitatea națională și încrederea publicului. Atacurile asupra instituțiilor guvernamentale pot perturba serviciile publice, pot duce la scurgeri de informații sensibile și pot semnala o capacitate redusă de apărare cibernetică, afectând imaginea internațională a țării. O apărare robustă este esențială pentru a proteja democrația și funcționarea statului într-un mediu digital tot mai ostil.
Următorii pași includ finalizarea anchetei interne a Senatului și, posibil, o evaluare externă realizată de DNSC, dacă se va considera necesar. Rezultatele anchetei vor fi cruciale pentru identificarea exactă a vulnerabilităților și implementarea unor măsuri de securitate suplimentare. De asemenea, incidentul ar putea intensifica eforturile diplomatice ale României pentru sancționarea grupărilor cibernetice ostile la nivel european.
Rămâne de văzut dacă acest atac va accelera investițiile în securitatea cibernetică și va duce la o revizuire a protocoalelor de răspuns la incidente la nivel național, consolidând reziliența digitală a României în fața amenințărilor viitoare.