Costuri duble și chiar cvintuple față de mandatele anterioare
Proiectul de modernizare a cartierului Baicului din Sectorul 2 al Capitalei, în valoare de aproape 102 milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro), a generat un nou val de controverse și acuzații de supraevaluare. Consilierul general USR Cristian Didiță, fost șef de cabinet al primarului Sectorului 2 în mandatul precedent, susține că documentația tehnico-economică a investiției conține prețuri unitare semnificativ mai mari, unele ajungând chiar și la cinci ori peste cele practicate în contractele similare derulate de Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2 în mandatul anterior (2020-2024). „Din start sar în ochi coșurile de gunoi la 3.539 lei bucata!!!”, a declarat Didiță într-o postare publică, citată de G4Media și HotNews, subliniind o creștere de 500% față de prețul maxim de 700 de lei al unui coș de gunoi utilizat anterior de ADP.
Analiza lui Didiță, consultată de G4Media, compară prețurile unitare din devizul actual cu cele din acordurile-cadru pentru lucrări similare publicate de ADP Sector 2 în mandatul precedent, precum și cu situații de plată aferente unor lucrări executate. Proiectul, intitulat „Amenajare și modernizare spațiu public” în perimetrul străzilor Doamna Ghica, Baicului, Heliade Între Vii și Dumitru Slugerul, are o valoare totală de 101.937.634 de lei, cu TVA inclus. Cristian Didiță acuză administrația condusă de primarul Rareș Hopincă de „umflarea notei de plată” și de transformarea unei „amenajări simple într-o afacere de partid”, conform HotNews.
Una dintre cele mai criticate cheltuieli, pe lângă coșurile de gunoi, o reprezintă costul gardurilor. Proiectul prevede alocarea a 7.199.500 de lei doar pentru garduri, ceea ce, potrivit lui Didiță, înseamnă un preț de 847 de lei pe metru liniar, cel puțin dublu față de mandatul trecut. Acesta subliniază și inoportunitatea montării de garduri pe domeniul public, în contextul în care regenerările urbane europene se realizează, în general, fără astfel de împrejmuiri. Această abordare contrastează cu tendințele moderne de design urban, care promovează spații deschise și accesibile, favorizând interacțiunea socială și estetica urbană.
Diferențe semnificative de preț au fost identificate și la alte categorii de lucrări. Didiță menționează că asfaltările, pavajul și bordurile înregistrează creșteri medii de peste 200%. Mai mult, ridicarea căminelor la cotă ar ajunge la 4.280 lei/bucată, o creștere de 550% față de mandatul anterior. Decaparea asfaltului existent, o operațiune considerată simplă și greu de controlat, ar fi fost majorată cu 400% în devizul actual, conform consilierului USR.
În ceea ce privește amenajarea spațiilor verzi, Didiță afirmă că și aici prețurile sunt „darnice”, cu o medie de peste 280% pentru lucrări precum gazon, garduri vii, săpat și irigații. Un aspect controversat, semnalat de G4Media, este că analiza documentației tehnice a indicat desființarea a aproximativ 4.955 de metri pătrați de spații verzi existente, în timp ce proiectul prevede amenajarea a doar 378 de metri pătrați de spații verzi noi. HotNews, citând pe Didiță, menționează chiar o betonare a aproximativ 8.000 de metri pătrați de spațiu verde în acest cartier, o cifră care, deși diferă ușor de cea din analiza G4Media, subliniază preocuparea majoră legată de diminuarea suprafețelor verzi.
Costurile pentru serviciile de proiectare și documentație, estimate la 2,4 milioane de lei, sunt de asemenea criticate. Deși Didiță le atribuie exclusiv „studii”, G4Media precizează că suma de aproximativ 2,39 milioane de lei reprezintă întregul capitol destinat proiectării și serviciilor tehnice, incluzând studii, documentații pentru avize, proiectare, consultanță, dirigenție de șantier și asistență tehnică. Consilierul USR a menționat și implicarea lui Mihai Vărzan, despre care afirmă că ar fi un apropiat al primarului Rareș Hopincă și că ar fi fost implicat în „nenorociri” similare și la alte sectoare, conform HotNews.
Contextul acestor acuzații este unul tensionat. Proiectul de regenerare urbană din cartierul Baicului a fost aprobat de Consiliul Local în iunie 2026, după ce a generat controverse încă din 2025. Garda Națională de Mediu a dispus sistarea lucrărilor inițiale până la obținerea acordului de mediu și a aplicat o amendă de 50.000 de lei. Poliția Locală a Municipiului București a sancționat defrișările ilegale cu 120.000 de lei, iar Poliția Locală Sector 2 a aplicat sancțiuni de aproximativ 300.000 de lei pentru alte nereguli. Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, a susținut că proiectul continuă să prevadă transformarea spațiilor verzi în suprafețe construite și a anunțat contestarea acestuia pe toate căile legale. Primăria Sectorului 2 nu a transmis un punct de vedere solicitat de G4Media până la publicarea articolelor, privind metodologia de stabilire a prețurilor și comparațiile cu acordurile-cadru anterioare. Aceste acuzații vin într-un moment în care Bucureștiul, la nivel general, încearcă să renunțe la împrejmuirile spațiilor verzi, o tendință adoptată de multe capitale europene pentru a crește permeabilitatea urbană și a facilita accesul public.
Didiță recunoaște că valorile din indicatorii tehnico-economici reprezintă plafoane maxime de cost, dar consideră că „unde e fum sigur urmează și foc” și că „creșterile de 300-500% nu sunt degeaba băgate acolo”. Această abordare preventivă este esențială în gestionarea fondurilor publice, unde transparența și eficiența costurilor sunt piloni fundamentali ai bunei guvernări. La nivel european, există directive stricte privind achizițiile publice, care încurajează concurența loială și descurajează supraevaluările, având ca scop optimizarea utilizării banilor contribuabililor.
De ce contează
Aceste acuzații de supraevaluare și de gestionare deficitară a proiectelor publice în Sectorul 2 sunt cruciale pentru cetățeni. Ele ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile publice și la prioritățile administrației locale. În contextul în care Bucureștiul se confruntă cu probleme de poluare și lipsă de spații verzi, reducerea acestora și costurile exorbitante pentru infrastructura urbană pot afecta calitatea vieții locuitorilor pe termen lung, diminuând încrederea publicului în instituțiile locale și eficiența administrației.
În absența unui răspuns oficial din partea Primăriei Sectorului 2, situația rămâne deschisă unor interpretări contradictorii. Este de așteptat ca aceste acuzații să alimenteze dezbaterea publică și să determine o analiză mai aprofundată a procesului de achiziții și implementare a proiectelor. Posibilele consecințe ar putea include investigații din partea instituțiilor de control și, în cele din urmă, o reevaluare a strategiei de modernizare urbană, cu un accent mai mare pe transparență, eficiență și respectarea normelor de mediu.
Rămâne de văzut dacă administrația locală va oferi clarificări sau dacă aceste controverse vor escalada într-un conflict politic și legal de amploare.