Fiscul intensifică verificările veniturilor din străinătate și online
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o campanie amplă de emitere a deciziilor de impunere din oficiu, vizând sute de mii de persoane fizice care nu și-au declarat integral veniturile realizate începând cu anul 2021. Această inițiativă, care debutează oficial pe 27 iulie 2026, conform unui anunț al Administrației Județene a Finanțelor Publice, se concentrează în special pe veniturile obținute în străinătate și pe cele provenite din închirieri prin platforme online precum Booking sau Airbnb, precum și din tranzacții cu criptomonede. „Sunt vizate persoanele care nu au depus Declarația unică – formularul D212 –, dar și contribuabilii pentru care ANAF a identificat noi surse de impunere sau erori în declarațiile transmise”, a precizat Fiscul, subliniind că persoanele selectate au fost notificate anterior prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin poștă.
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, prima etapă a campaniei vizează veniturile din anul fiscal 2021, urmând ca până la sfârșitul lunii octombrie 2026 să fie verificate succesiv și anii 2022, 2023 și 2024. Pentru veniturile aferente anului 2025, ANAF nu dispune încă de toate datele externe necesare demarării unei operațiuni similare. Această acțiune de amploare este posibilă datorită intensificării schimbului de informații fiscale între statele membre ale Uniunii Europene, ANAF primind volume semnificative de date de la autorități fiscale din alte țări, inclusiv Spania, conform Profit.ro. Informațiile transmise includ, de regulă, CNP-ul, valoarea veniturilor, anul obținerii acestora și, uneori, tipul lor.
Demersul ANAF poate afecta și românii care au lucrat și au plătit taxe în alte state UE, dar nu au declarat schimbarea rezidenței fiscale în România. Dacă instituția primește informații despre astfel de persoane și nu găsește în evidențe schimbarea rezidenței fiscale, este obligată să emită o notificare, urmată de o decizie de impunere. Această situație este una dintre cele mai sensibile, deoarece persoanele care părăsesc România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile într-un interval de 12 luni ar trebui să depună formularul Z017 – „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” – cu 30 de zile înainte de plecare, conform instrucțiunilor ANAF. Nedepunerea acestuia nu înseamnă automat impozitarea în România, dar complică stabilirea rezidenței fiscale și menține persoana în evidențele ANAF ca rezident român.
În cazul în care contribuabilul nu depune Declarația unică, ANAF poate estima baza de impozitare utilizând datele deja disponibile, inclusiv declarațiile din anii anteriori, informații de la terți, contracte de închiriere și date de la autoritățile fiscale străine. Pe baza acestor informații, Fiscul emite formularul 256 – „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”. Este important de menționat că acest calcul al ANAF poate fi diferit de situația reală, mai ales când instituția primește doar valoarea brută a încasărilor și nu are date despre cheltuieli, pierderi sau impozite plătite. De aceea, contribuabilii trebuie să clarifice situația și să depună declarația corectă, însoțită de documente justificative.
Un aspect crucial subliniat de ANAF este că un simplu transfer bancar din străinătate nu înseamnă automat venit impozabil. Transferurile între conturile proprii, împrumuturile, rambursările de datorii sau sumele primite de la rude pot avea un caracter neimpozabil. Cu toate acestea, contribuabilul trebuie să poată demonstra proveniența și natura banilor prin extrase bancare, contracte de împrumut, acte de donație sau alte documente relevante. În schimb, dacă sumele reprezintă plata unor servicii, chirii sau investiții, obligația declarării rămâne valabilă. Fiscul verifică sursa și natura sumelor, nu doar intrarea lor într-un cont românesc.
Legislația permite ANAF să folosească datele primite prin schimbul de informații cu administrațiile fiscale din străinătate, o procedură menționată expres în impunerea din oficiu. Digitalizarea administrațiilor fiscale și raportările realizate de instituțiile financiare și platformele online fac ca veniturile obținute peste graniță să fie mult mai ușor de identificat decât în urmă cu câțiva ani. Cu toate acestea, informațiile primite nu sunt întotdeauna complete, ANAF putând vedea o sumă raportată fără a cunoaște imediat dacă persoana a plătit deja impozit acolo, dacă era rezident fiscal în țara respectivă sau dacă beneficiază de scutire ori credit fiscal. Convențiile pentru evitarea dublei impuneri au prioritate, cu condiția ca persoana să prezinte certificatul de rezidență fiscală emis de autoritatea străină.
Înainte de emiterea deciziei de impunere din oficiu, ANAF trebuie să notifice contribuabilul privind nedepunerea declarației, lăsând un termen de cel puțin 15 zile. Dacă Declarația unică este depusă înainte de emiterea deciziei, procedura de impunere din oficiu este oprită. Chiar și după primirea deciziei, contribuabilul are la dispoziție 60 de zile pentru a depune declarația aferentă obligațiilor estimate de ANAF, caz în care decizia inițială este anulată. În situația în care declarația nu este depusă în acest termen, sumele stabilite din oficiu rămân în evidența fiscală, iar contribuabilul poate contesta decizia în termen de 45 de zile de la comunicare. Nerespectarea termenelor poate atrage dobânzi și penalități pentru sumele neachitate la timp. ANAF, prin aceste acțiuni, își propune să crească gradul de conformare fiscală și să colecteze veniturile nedeclarate, esențiale pentru bugetul de stat.
De ce contează
Această campanie ANAF este de o importanță majoră pentru sute de mii de români, atât din țară, cât și din diaspora. Pe lângă impactul financiar direct asupra bugetelor personale prin impunerea de taxe și eventuale penalități, ea subliniază necesitatea unei cunoașteri aprofundate a legislației fiscale românești și internaționale. Ignorarea notificărilor sau a obligațiilor fiscale poate duce la situații complicate, cu costuri suplimentare și proceduri birocratice anevoioase. Pentru statul român, această inițiativă reprezintă un pas important în digitalizarea și eficientizarea colectării veniturilor, reducând evaziunea fiscală și asigurând o mai bună echitate fiscală.
Pe viitor, este de așteptat ca astfel de verificări să devină o practică obișnuită, având în vedere intensificarea cooperării fiscale internaționale și digitalizarea continuă a administrațiilor fiscale. Contribuabilii sunt îndemnați să își verifice constant Spațiul Privat Virtual și corespondența poștală, să își clarifice rezidența fiscală și să depună declarațiile unice corecte și complete. Rămân deschise întrebări privind eficiența comunicării ANAF cu cetățenii din străinătate și capacitatea sistemului de a gestiona un volum atât de mare de contestații, în cazul în care estimările inițiale ale Fiscului se dovedesc a fi inexacte.
Transparența și suportul oferit de ANAF în clarificarea situațiilor complexe vor fi esențiale pentru succesul pe termen lung al acestei campanii.