Securitatea Mării Negre, esențială pentru aprovizionare
Kazahstanul a anunțat luni, 27 iulie 2026, reluarea exporturilor de petrol prin terminalul de la Novorossiisk, o veste crucială pentru România, care importă peste 60% din țițeiul necesar din această țară. Decizia vine după o suspendare temporară a operațiunilor cauzată de atacuri cu drone atribuite Ucrainei, care au vizat nave și infrastructura portuară din Marea Neagră. Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a confirmat pentru Digi24 că au loc discuții intense pentru creșterea gradului de securitate în regiune, subliniind importanța accesului României la petrolul kazah. „Este o micșorare tehnică a volumului de producție pentru a permite practic evitarea riscului de suprasolicitare a capacităților de depozitare”, a declarat Țoiu, referindu-se la reducerea inițială a producției kazahe.
Potrivit informațiilor confirmate de Reuters și Astana Times, citate de HotNews.ro, încărcarea petrolierelor SEAMAJESTY și MILOS se desfășoară la două dintre punctele de acostare ale Consorțiului Conductei Caspice (CPC). Aceste nave transportă țiței furnizat de Tengizchevroil, operatorul celui mai mare zăcământ petrolier din Kazahstan, entitate controlată de gigantul american Chevron, așa cum menționează Libertatea. Ministerul Energiei din Kazahstan a precizat că operațiunile ulterioare la terminalul maritim vor continua în funcție de evaluările permanente ale situației de securitate și cu respectarea tuturor cerințelor necesare de siguranță.
Sistarea livrărilor săptămâna trecută, după ce dronele ucrainene ar fi lovit aproape 200 de nave și mai multe petroliere în Marea Azov și Marea Neagră, inclusiv cele care transportau țiței kazah, a provocat îngrijorare majoră. Al Jazeera.com a subliniat că România se află în fruntea listei statelor membre UE puternic dependente de țițeiul kazah, prelucrându-l apoi pe plan intern. Această întrerupere a dus la o scădere drastică a producției de petrol a Kazahstanului, de la aproximativ 2,16 milioane de barili pe zi la circa un milion de barili pe zi, conform Reuters, pentru a evita umplerea capacităților de stocare, după cum a relatat G4Media.ro.
Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a încercat săptămâna trecută să calmeze temerile românilor, afirmând că guvernul nu se așteaptă la probleme de aprovizionare. Totuși, el a avertizat că se preconiza o scădere a producției de benzină de până la 15% dacă livrările nu ar fi fost reluate. Această dependență este amplificată de scăderea producției interne a României. În perioada ianuarie-noiembrie 2025, România a importat din Kazahstan aproximativ 5,15 milioane de tone de petrol, reprezentând peste 60% din totalul importurilor naționale de țiței. Următorii furnizori au fost Azerbaidjanul, cu 1,25 milioane de tone, și Libia, cu aproximativ 792.000 de tone, conform Economedia.ro. În 2025, România a produs aproximativ 2,47 milioane de tone de țiței și a importat aproape 8,9 milioane de tone, producția internă fiind în declin pe fondul epuizării naturale a zăcămintelor.
Marea parte a petrolului kazah ajunge din Novorossiisk, traversează Marea Neagră și este descărcat la terminalul offshore Midia, care deservește rafinăria Petromidia de la Năvodari, deținută de grupul KazMunayGas International. Petromidia procesează în principal sortimentele kazahe CPC și KEBCO – Kazakhstan Export Blend Crude Oil. În 2025, rafinăria a procesat un volum record de aproximativ 5,3 milioane de tone de țiței, aprovizionarea fiind asigurată în mare măsură cu sprijinul KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului.
Atacurile cu drone, pe care Kazahstanul le atribuie Ucrainei, au vizat și petroliere precum ASIA, NISSOS IOS și NELSA, aceasta din urmă fiind lovită în timp ce se afla la una dintre instalațiile de încărcare ale CPC, conform Economedia. Rusia a acuzat Ucraina că a vizat intenționat infrastructura de export a CPC pentru a destabiliza piețele globale de petrol. De cealaltă parte, autoritățile de la Kiev nu au comentat public acuzațiile legate de aceste atacuri, deși și-au intensificat loviturile asupra infrastructurii energetice rusești în ultimele luni, a menționat Libertatea. Kazahstanul a condamnat loviturile, calificându-le drept o amenințare la adresa securității energetice internaționale.
Conducta CPC, cu o lungime de aproximativ 1.500 de kilometri, transportă petrol din marile zăcăminte Tengiz, Kashagan și Karachaganak până la Novorossiisk. Peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului trec prin această rută, iar terminalul gestionează volume echivalente cu aproximativ 2% din oferta mondială de țiței. Această rută, care străbate stepele aride, este vitală pentru economia Kazahstanului și pentru partenerii săi occidentali, inclusiv giganți precum Chevron, ExxonMobil și Shell, care au investiții semnificative în zăcămintele caspice.
De ce contează
Reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan este vitală pentru stabilitatea economică a României și pentru securitatea sa energetică. Dependența masivă de țițeiul kazah, care alimentează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia, face ca orice întrerupere să aibă un impact direct asupra prețurilor carburanților la pompă și asupra disponibilității acestora. Deși riscul imediat de penurie scade, vulnerabilitatea rutei din Marea Neagră rămâne o preocupare strategică, impunând României necesitatea de a diversifica sursele și de a consolida securitatea regională, în contextul conflictului din Ucraina și a tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Cu toate că reluarea operațiunilor la terminalul CPC reduce presiunea imediată asupra pieței, revenirea la nivelurile anterioare de producție ar putea necesita timp. Ministerul Energiei din Kazahstan a dat asigurări că se află în contact permanent cu conducerea consorțiului CPC și cu marii expeditori internaționali pentru a monitoriza evoluția din Marea Neagră și a garanta că transportul de țiței se desfășoară în condiții de securitate. Viitorul prețurilor la carburanți în România va depinde nu doar de stabilitatea livrărilor din Kazahstan, ci și de cotațiile internaționale ale produselor petroliere, cursul valutar, costurile de transport și nivelul stocurilor rafinăriilor.
Situația de securitate din Marea Neagră va rămâne un factor determinant, iar discuțiile diplomatice pentru creșterea siguranței în regiune sunt esențiale pentru a preveni viitoare întreruperi.