Sesiune extraordinară cu decizii economice și legislative cruciale
Parlamentul României a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27-31 iulie 2026, cu o agendă încărcată de proiecte legislative esențiale, vizând îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobarea Acordului de împrumut SAFE și ajustări fiscale importante. Luni dimineață, Camera Deputaților a aprobat ordinea de zi și programul sesiunii, cu 215 deputați înregistrați, deși doar aproximativ 100 erau prezenți fizic în sala de plen, restul participând online, într-un format hibrid. Această sesiune are loc pe fondul unei crize politice prelungite, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan și eșecul formării unui nou Executiv, o situație care, potrivit președintelui Nicușor Dan, poate afecta economia, ratingul de țară și respectarea angajamentelor europene.
Unul dintre punctele cheie dezbătute a fost propunerea de introducere a unei „accize dinamice” pentru carburanți. Comisia economică a Senatului a acordat aviz favorabil acestei soluții, rezultată dintr-o negociere între proiectele inițiale ale PSD și PNL. Propunerea PSD, inițiată de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan, și cea liberală, pregătită de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, au fuzionat într-o formă comună. Aceasta prevede o reducere a accizei cuprinsă între 5% și 25%, în funcție de prețurile de la pompă și cotațiile petrolului, cu o primă reducere de 10% după promulgarea legii. Nivelul accizei ar urma să fie actualizat de două ori pe lună. Spre deosebire de propunerile inițiale care vizau o reducere a TVA, varianta agreată păstrează cota actuală de TVA, concentrându-se pe acciză. Alexandru Nazare a explicat că proiectul include și mecanisme de limitare a exporturilor de benzină și motorină, controlul adaosului comercial și protejarea stocurilor, pentru a asigura că reducerea accizei se reflectă în prețul final. Bogdan Ivan a subliniat că „reducerea clară a accizei, impactul va fi mai mare decât în cazul reducerii TVA, limitarea exporturilor motorină și limitarea adaosului comercial. Toate măsurile vor duce la o reducere finală a prețului.” Totuși, intrarea în vigoare depinde de adoptarea parlamentară, promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, iar efectul concret va fi influențat de evoluția cotațiilor petroliere și de modul de aplicare al furnizorilor.
Pe lângă măsurile economice, sesiunea abordează și aspecte sociale și de integritate. Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților a adoptat un amendament, depus de grupul PSD și susținut de majoritatea partidelor (cu abțineri din partea PNL), care permite deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar. Această excepție se aplică unităților și instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății, celor cu rețea sanitară proprie și spitalelor și unităților din subordinea autorităților locale, cu condiția încadrării în bugetele aprobate. Inițiativa a venit de la zece deputați PSD, printre care foștii miniștri ai Sănătății Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete. În paralel, parlamentarii PNL și USR au propus un amendament la proiectul legii integrității, care ar obliga președintele României, premierul, parlamentarii și alte persoane cu funcții publice de autoritate, inclusiv conducerea BNR, ASF, Consiliul Concurenței, Avocatul Poporului și CSM, să depună declarații de interese financiare publice. Acestea ar deveni publice în cel mult 60 de zile prin platforma e-DAI a Agenției Naționale de Integritate (ANI). PNL a transmis că „România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese.” Cu toate acestea, legea integrității rămâne un punct de tensiune, PSD acuzând PNL și USR că încearcă să slăbească mecanismele de control, în timp ce liberalii și USR susțin că amendamentele vizează creșterea transparenței.
Un alt subiect important analizat în comisiile Senatului a fost prelungirea termenului pentru finalizarea tranzacțiilor imobiliare eligibile pentru cota redusă de TVA de 9%. Două inițiative, de la PSD și AUR, propun mutarea acestui termen de la 31 iulie la 1 octombrie 2026. Ambele proiecte au primit aviz favorabil în Comisia economică, dar forma PSD este cea care va fi înaintată. Această măsură nu introduce TVA de 9% pentru toate locuințele noi, ci prelungește un regim tranzitoriu pentru cumpărătorii care îndeplinesc condițiile legale anterioare. Inițiativa a fost motivată de problemele informatice recente de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care au îngreunat eliberarea documentelor și finalizarea tranzacțiilor. Consiliul Economic și Social (CES) a avizat însă nefavorabil proiectul PSD, argumentând că stabilirea unei date fixe, 1 octombrie, nu oferă o garanție în lipsa unui termen cert pentru restabilirea completă a bazelor de date ANCPI, sugerând o prelungire calculată în raport cu momentul reluării funcționării sistemului. După expirarea perioadei tranzitorii, se va aplica cota de TVA de 21%.
Miza principală a acestei sesiuni extraordinare o reprezintă, conform tuturor partidelor, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, de care depind fonduri europene semnificative. Senatul are pe agendă mecanismul de recompensare a angajaților ANAF și ai Autorității Vamale în funcție de performanțele de colectare, precum și modificări la Codul administrativ privind cariera funcționarilor publici. La Camera Deputaților se află Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, legea integrității, legea decarbonizării sectorului de încălzire și răcire, modificările privind prima de carieră didactică și un proiect din sănătate. Legea salarizării unitare, un angajament sensibil din PNRR, nu este pe ordinea de zi, din lipsa unui acord politic. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat susținerea social-democraților pentru o parte dintre reformele PNRR, dar a avertizat că partidul nu va vota automat proiectele Guvernului interimar. PNL, prin liderul deputaților Gabriel Andronache și europarlamentarul Siegfried Mureșan, acuză PSD de „șantaj” și de punerea în pericol a fondurilor europene, estimând că neîndeplinirea jaloanelor poate duce la pierderi de miliarde de euro, inclusiv ultima tranșă de granturi de aproximativ trei miliarde de euro și o potențială pierdere de aproape 800 de milioane de euro din cauza blocării reformei integrității. AUR, cu o poziție similară PSD pe salarizarea bugetarilor, nu va susține actuala variantă a proiectului, argumentând lipsa negocierilor cu sindicatele. UDMR, prin ministrul interimar al Dezvoltării Cseke Attila, susține adoptarea rapidă a Codului Urbanismului, un jalon cu termen limită 31 august.
Un alt punct crucial al sesiunii extraordinare este aprobarea Acordului de împrumut SAFE, încheiat între România și Uniunea Europeană. Prin acest instrument, România are alocată o finanțare de aproximativ 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare din program după Polonia. Acești bani sunt credite pe termen lung și sunt destinați înzestrării Armatei, proiectelor de infrastructură cu utilizare duală (precum sectoarele Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret), precum și investițiilor Ministerului de Interne și structurilor de protecție civilă. Aprobarea acestui acord este vitală pentru modernizarea capacităților de apărare și dezvoltarea infrastructurii strategice, într-un context geopolitic regional tensionat.
De ce contează
Această sesiune extraordinară este crucială pentru stabilitatea economică și politică a României. Adoptarea legilor din PNRR este condiția esențială pentru atragerea a miliarde de euro fonduri europene, vitale pentru investiții în infrastructură, sănătate și educație. Blocarea acestor reforme ar putea duce la pierderea finanțărilor și la deteriorarea credibilității țării la nivel european. Reducerea accizei la carburanți ar putea oferi un respiro cetățenilor și economiei, confruntate cu inflația, în timp ce deblocarea posturilor din sănătate este esențială pentru funcționarea sistemului medical. De asemenea, măsurile de integritate și transparență sunt fundamentale pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției, aspecte monitorizate atent de partenerii europeni.
Voturile finale sunt așteptate miercuri, 29 iulie, când, de la ora 10:00, este programată o nouă ședință de plen cu dezbateri și vot final asupra proiectelor care vor primi rapoartele necesare, inclusiv asupra inițiativelor adoptate de Senat. În contextul crizei politice actuale și al unui Guvern interimar, capacitatea partidelor de a ajunge la un consens și de a adopta aceste legi cruciale va testa maturitatea clasei politice românești și determinarea de a prioritiza interesele naționale. Incapacitatea de a debloca PNRR și de a asigura stabilitatea politică ar putea avea consecințe economice grave pe termen mediu și lung, inclusiv o eventuală retrogradare a ratingului de țară și o creștere a costului împrumuturilor pentru România.
Rămâne de văzut dacă apelul președintelui Nicușor Dan la o majoritate parlamentară va fi auzit și dacă proiectele esențiale vor trece de votul final.