Nemulțumire largă, dar dorință de stabilitate instituțională
Un recent sondaj realizat de CURS în perioada 14-24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, relevă o modificare semnificativă a peisajului politic românesc, plasând Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare. Potrivit cercetării, AUR ar obține 34% din voturi, o creștere de două puncte procentuale față de luna mai 2026 și o dublare față de scorul electoral din 2024. În ciuda acestei ascensiuni a partidelor antisistem, majoritatea românilor resping categoric ideea alegerilor anticipate și a suspendării președintelui Nicușor Dan, sugerând o dorință de stabilitate în cadrul mecanismelor democratice.
Datele sondajului indică o nemulțumire aproape generalizată față de direcția țării, 80% dintre respondenți considerând că România se îndreaptă într-o direcție greșită, o proporție de cinci ori mai mare decât cei 16% care cred că țara merge bine. Acest pesimism se reflectă și în nivelul scăzut de încredere în instituțiile politice, Guvernul și Parlamentul fiind evaluate pozitiv de doar 19%, respectiv 20% dintre respondenți. În contrast, instituțiile non-politice precum Armata (81%), Biserica (79%) și Pompierii/SMURD (66%) se bucură de o încredere mult mai mare, conform Digi24.
În ceea ce privește intenția de vot, după AUR (34%), Partidul Social Democrat (PSD) se clasează pe locul al doilea cu 23%, în scădere cu un punct procentual față de mai 2026, dar peste scorul său din 2024 (21,96%). Partidul Național Liberal (PNL) îl urmează îndeaproape cu 21%, o ușoară creștere față de mai și semnificativ peste rezultatul său din 2024 (13,20%). Uniunea Salvați România (USR) își menține poziția a patra cu 9%, în timp ce UDMR este cotat cu 4%. S.O.S. România obține 3%, iar PNRR-Piedone și Acțiunea Conservatoare – ACT sunt creditate cu câte 2%, conform HotNews.ro.
Comparația cu rezultatele alegerilor parlamentare din decembrie 2024 arată o dinamică interesantă. AUR a înregistrat atunci 18,01% la Camera Deputaților, ceea ce înseamnă că scorul actual din sondaj reprezintă o creștere de aproape 16 puncte procentuale. PSD și PNL, deși cu scoruri fluctuante în sondaj, se situează ambele peste rezultatele lor electorale din 2024, indicând o oarecare recuperare sau consolidare a bazinului electoral, chiar dacă procentele sunt inferioare celor ale AUR.
Un aspect central al sondajului este atitudinea românilor față de scenariile politice propuse, în special de AUR. Conducerea acestei formațiuni a votat, la 1 iulie 2026, demararea demersurilor pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate, invocând refuzul șefului statului de a face o a doua nominalizare de prim-ministru. Cu toate acestea, majoritatea populației nu susține aceste demersuri. 58% dintre respondenți nu sunt de acord cu alegerile anticipate, în timp ce doar 33% le susțin. Similar, 57% resping suspendarea și demiterea președintelui, față de 31% care o aprobă, potrivit Gândul.ro.
Aceste rezultate subliniază o diferență de 25, respectiv 26 de puncte procentuale între taberele pro și contra acestor măsuri, indicând că nemulțumirea față de clasa politică nu se traduce automat într-o dorință de instabilitate instituțională. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat anterior că nu vede motive constituționale pentru suspendarea lui Nicușor Dan, iar șeful statului s-a pronunțat împotriva anticipatelor, argumentând că ar prelungi incertitudinea politică.
Din punct de vedere constituțional, alegerile anticipate nu pot fi declanșate printr-o simplă decizie politică. Articolul 89 din Constituție prevede că dizolvarea Parlamentului poate avea loc doar dacă legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile și după respingerea a cel puțin două solicitări. Chiar și atunci, decizia aparține președintelui, după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. Suspendarea președintelui, conform Constituției, necesită o propunere inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor, aprobată cu votul majorității parlamentarilor și consultarea Curții Constituționale, urmată de un referendum național în cel mult 30 de zile.
În topul încrederii în personalitățile politice, niciun lider nu obține un scor majoritar. Călin Georgescu conduce cu 33%, urmat de Nicușor Dan cu 30% și George Simion cu 24%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt creditați fiecare cu 23%, iar Cristian Popescu Piedone cu 18%. Aceste cifre demonstrează un nivel scăzut de încredere în clasa politică în ansamblul său, opiniile negative depășind în toate cazurile pe cele favorabile. Această fragmentare a încrederii, coroborată cu ascensiunea AUR, indică un electorat volatil și receptiv la mesajele antisistem, dar care, paradoxal, nu dorește destabilizarea sistemului prin măsuri excepționale.
De ce contează
Acest sondaj este crucial deoarece arată o tensiune fundamentală în societatea românească: o nemulțumire profundă față de clasa politică și direcția țării, dublată de o reticență față de soluții radicale care ar putea amplifica instabilitatea. Ascensiunea AUR, un partid cu un discurs puternic antisistem, în fruntea intenției de vot, semnalează o schimbare majoră în preferințele electorale. În același timp, respingerea alegerilor anticipate și a suspendării președintelui indică o dorință de continuitate instituțională, chiar și într-un context de criză, sugerând că românii caută soluții în cadrul democratic existent, nu prin ruperea lui. Această dinamică va influența strategiile partidelor politice și stabilitatea guvernamentală pe termen mediu.
În contextul actual, dominat de tensiuni politice și dificultăți economice, rezultatele sondajului CURS sugerează o perioadă de incertitudine prelungită, fără un mandat clar pentru o schimbare radicală. Deși AUR este pe primul loc, lipsa unei majorități clare și respingerea măsurilor excepționale complică formarea unei coaliții stabile. Următoarele luni vor fi esențiale pentru a vedea dacă partidele tradiționale reușesc să își regăsească electoratul și să propună soluții credibile pentru problemele economice și sociale. De asemenea, rămâne de văzut cum va evolua dialogul dintre președinție și Parlament, în condițiile unui nivel scăzut de încredere și a unor proceduri constituționale stricte pentru depășirea blocajului.
Persistă întrebarea dacă această dorință de stabilitate va fi suficientă pentru a tempera apelurile la măsuri excepționale sau dacă presiunea nemulțumirii publice va forța, în cele din urmă, o reconfigurare politică majoră.