Șeful DSU denunță abuzuri grave în ancheta angajărilor fictive
Secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), acuză procurorii militari de pe lângă Curtea Militară de Apel că ar fi furnizat informații false judecătorilor pentru a obține mandate de supraveghere și că și-ar fi atras în mod artificial competența în dosarul angajărilor fictive de la DSU. Într-o declarație amplă făcută duminică, 26 iulie 2026, Arafat a denunțat o serie de nereguli grave, inclusiv filaj extins cu GPS, fotografii și înregistrări audio-video timp de cinci luni, măsuri considerate disproporționate și nejustificate.
Potrivit lui Arafat, aceste nereguli ar fi fost descoperite în urma unor "verificări oficiale" privind modul de deschidere și instrumentare a dosarului. "Informațiile pe care s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general care a semnat documente și a aprobat pontaje, ceea ce este fals", a declarat șeful DSU, conform Gândul și HotNews.ro. El susține că includerea unui general militar în dosar a fost esențială pentru ca investigația să fie instrumentată de Parchetul Militar, deoarece, în absența unui militar cu acest grad, dosarul ar fi trebuit cercetat de un parchet inferior sau civil. Această constatare ar fi fost semnalată și într-un document primit de la Inspecția Judiciară, care ar sesiza lipsa probelor privind implicarea generalului.
Dosarul vizează suspiciuni legate de sporuri acordate unor medici militari, achiziții publice și angajări la DSU, în special patru medici și o asistentă medicală angajați cu jumătate de normă, despre care procurorii suspectează că ar fi fost plătiți fără a presta activitatea. Raed Arafat a respins categoric aceste acuzații încă de la 1 aprilie 2026, afirmând că instituția a pus la dispoziția anchetatorilor 44 de bibliorafturi, aproximativ 20.000 de pagini și aproape 8.000 de fișiere care ar demonstra munca efectivă a angajaților. El subliniază că eventualele neconcordanțe privind pontajele reprezintă probleme administrative, nu penale, și puteau fi clarificate intern, fără măsuri intruzive.
Urmărirea penală a fost desfășurată timp de peste un an "in rem", adică asupra faptelor, fără ca persoanele vizate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale. Arafat a acuzat că el și celelalte 12 persoane vizate au fost supuse timp de aproximativ cinci luni unor măsuri complexe de supraveghere tehnică, autorizate succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți. Aceste măsuri ar fi inclus urmărirea prin GPS, filajul, fotografierea persoanelor, precum și înregistrări audio, video și ambientale, conform HotNews.ro. "Am fost filați, urmăriți, înregistrați pe toate căile. GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video", a declarat Arafat.
Un moment cheie în derularea anchetei a fost respingerea, în luna martie 2026, de către un judecător de drepturi și libertăți, a solicitării procurorului de a autoriza percheziții la domiciliile și birourile celor 13 persoane. Judecătorul ar fi considerat măsura nejustificată și disproporționată, catalogând presupusa infracțiune ca fiind minoră și constatând că datele strânse de procuror nu justifică o ingerință atât de gravă în viața privată. Cu toate acestea, Arafat susține că, în loc să accepte controlul de legalitate al instanței, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale tuturor celor 13 persoane vizate, obținând astfel pe altă cale ceea ce instanța refuzase să încuviințeze.
Șeful DSU consideră că rolul care i-a fost atribuit în dosar, acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false, este nefondat. El afirmă că nu a găsit nicio probă în dosar care să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat. Mai mult, Arafat a subliniat că nu semnează pontajele zilnice sau cele pentru munca la distanță, acestea fiind aprobate de directorii de direcție. El a adăugat că o declarație existentă la dosar ar demonstra, dimpotrivă, că persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU.
În viziunea lui Arafat, aceste circumstanțe "nu reprezintă simple erori de apreciere și nici opțiuni procesuale discutabile. Ele descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor necesare dobândirii competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea celor mai intruzive măsuri de supraveghere și încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță". El a avertizat că un asemenea mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului, resurse umane, logistice și financiare considerabile fiind consumate "pentru susținerea unui dosar construit pe premise plăsmuite".
În contextul european, astfel de practici de atragere artificială a competenței sau de folosire disproporționată a măsurilor de supraveghere sunt adesea criticate de organisme precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care subliniază necesitatea respectării stricte a drepturilor procesuale și a proporționalității în intervențiile statului. În România, dezbateri similare au avut loc în trecut, de exemplu în legătură cu protocoalele secrete dintre parchete și servicii de informații, evidențiind vulnerabilitățile sistemului judiciar în fața potențialelor abuzuri. Cazul DSU, cu acuzațiile de filaj și respingerea perchezițiilor de către judecător, reiterează importanța controlului judiciar efectiv.
Raed Arafat a anunțat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul, toate demersurile fiind realizate pe cale legală. El și-a exprimat îngrijorarea că procurorul păstrează controlul asupra dosarului și ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate, invocând riscul unor prejudicii de imagine greu de reparat. La momentul redactării articolului, documentul atribuit Inspecției Judiciare nu a fost prezentat integral public, iar Parchetul Militar nu a oferit un punct de vedere oficial asupra noilor acuzații formulate de șeful DSU.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru statul de drept din România, deoarece ridică semne de întrebare serioase cu privire la corectitudinea și legalitatea instrumentării dosarelor penale, în special atunci când vizează înalți oficiali. Acuzațiile lui Raed Arafat, susținute de posibile constatări ale Inspecției Judiciare, sugerează o potențială deturnare a competenței, utilizarea de informații false pentru obținerea mandatelor și ocolirea controlului judiciar. Dacă aceste acuzații se confirmă, ele ar submina încrederea publicului în justiție și ar evidenția necesitatea unor reforme structurale pentru a preveni abuzurile și a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, indiferent de funcția pe care o dețin.
În concluzie, acuzațiile grave formulate de Raed Arafat împotriva procurorilor militari deschid o nouă etapă în dosarul angajărilor fictive de la DSU. Pe lângă contestarea temeiniciei faptelor, șeful DSU a adus în prim-plan aspecte procedurale și de competență, susținând că întregul caz ar fi fost construit pe premise artificiale. Rămâne de văzut cum vor reacționa Inspecția Judiciară și Parchetul Militar la aceste acuzații publice. Următoarele acțiuni ale avocaților și eventualele clarificări din partea instituțiilor implicate vor determina nu doar soarta dosarului DSU, ci și vor testa capacitatea sistemului judiciar românesc de a asigura o justiție echitabilă și transparentă, respectând toate garanțiile legale.
Societatea civilă și partenerii europeni vor urmări cu atenție evoluțiile acestui caz cu implicații semnificative.