Tokaev îndeamnă la pace sub garanții internaționale
Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut sâmbătă, 25 iulie 2026, omologului său rus, Vladimir Putin, să „înghețe” războiul din Ucraina și să revină la negocieri. Apelul, făcut în fața camerelor de filmat la deschiderea summitului de cooperare Rusia – Kazahstan, organizat la Omsk, a fost transmis în direct la televiziune, marcând o poziție neașteptată din partea unui aliat tradițional al Kremlinului. Tokaev a subliniat că „este păcat că mor tineri. Toate acestea trebuie să se oprească”, conform Digi24.
„Cum ieșim din această situație? Nimeni nu știe, pentru că există poziții de ambele părți. Dar, pe de altă parte, există în prezent această posibilitate de a îngheța totul”, a declarat Tokaev, așezat lângă Putin. El a explicat că a ales să-și exprime „umila opinie” public, deoarece oamenii știau că va fi prezent la Omsk. Liderul kazah a propus revenirea la „formula Istanbul”, referindu-se la negocierile desfășurate în martie-aprilie 2022, la scurt timp după invazia rusă, unde, potrivit Agerpres, „s-au obținut rezultate semnificative”.
Kazahstanul, deși un aliat al Rusiei, nu și-a exprimat niciodată sprijinul pentru invazia la scară largă din Ucraina, care a început pe 24 februarie 2022. Această poziție neutră, dar critică, a fost reafirmată de Tokaev, care a declarat în 2022 că țara sa nu va recunoaște anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Președintele kazah a remarcat, de asemenea, că originile războiului ruso-ucrainean „nu sunt pe deplin clare pentru mulți, inclusiv pentru noi”, spre deosebire de conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, ale cărui cauze erau „perfect clare” și „se înrădăcinau în istorie”.
Conform versiunii Moscovei, negocierile de la Istanbul din 2022 aproape ajunseseră la un acord de pace, abandonat ulterior de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic Boris Johnson, odată cu retragerea trupelor ruse din zona capitalei. Pe de altă parte, Kievul susține că acordul nerealizat includea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate, să nu adere la NATO, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, condiții față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat opoziția categorică. Tokaev a pledat pentru o pace „sub garanțiile marilor puteri, inclusiv ale Rusiei”, pentru a „avansa către o pace mult așteptată”.
Confruntat în direct, Vladimir Putin a răspuns succint că îl va informa pe Tokaev despre evoluțiile războiului în timpul întâlnirii față în față. Această reacție subliniază reticența Kremlinului de a discuta public despre posibile soluții de pace, mai ales că, potrivit Digi24, Putin a refuzat anterior propuneri de încetare a atacurilor aeriene reciproce și alte inițiative de armistițiu. Poziția Kazahstanului reflectă o preocupare crescută în rândul partenerilor Rusiei din Asia Centrală, care sunt direct afectați de instabilitatea regională și de sancțiunile internaționale.
Contextul acestui apel este amplificat de impactul economic al conflictului. Kazahstanul, principala sursă de importuri de petrol a României, a fost nevoit să oprească livrările către terminalul Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) de pe coasta Mării Negre, în portul rus Novorossiisk, din cauza atacurilor cu drone. Acest terminal este crucial, transportând aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Perturbările repetate cauzate de atacurile ucrainene cu drone asupra stațiilor de pompare din Rusia și asupra terminalului maritim de încărcare afectează direct economia kazahă și stabilitatea aprovizionării cu energie în Europa, inclusiv în România, care depinde semnificativ de petrolul kazah. De exemplu, în 2023, importurile de țiței ale României din Kazahstan au reprezentat peste 30% din total, conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS).
În comparație, situația actuală din Ucraina, unde conform estimărilor ONU din 2024, peste 10.000 de civili au fost uciși și milioane de oameni au fost strămutați, este mult mai complexă decât conflictele anterioare din spațiul post-sovietic. Spre exemplu, războiul din Nagorno-Karabah din 2020, deși sângeros, a avut cauze istorice și etnice clar definite, spre deosebire de invazia rusă din Ucraina, a cărei justificare este disputată intens la nivel internațional. Această lipsă de claritate invocată de Tokaev subliniază o fractură de percepție chiar și în cadrul sferelor de influență ale Rusiei.
De ce contează
Apelul public al președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev pentru „înghețarea” războiului din Ucraina este un semnal important de disidență în rândul aliaților tradiționali ai Rusiei. Această poziție, exprimată în fața camerelor de filmat, indică o presiune crescândă asupra Kremlinului din partea partenerilor săi, afectați de consecințele economice și geopolitice ale conflictului. Pentru România, dependența de petrolul kazah face ca stabilitatea rutei CPC să fie vitală, iar perturbările recente subliniază vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare energetice. Mesajul lui Tokaev ar putea încuraja și alți lideri regionali să-și exprime îngrijorările, sporind izolarea diplomatică a Rusiei.
Pe termen scurt, este puțin probabil ca apelul lui Tokaev să schimbe imediat strategia Rusiei, având în vedere refuzul constant al lui Putin de a negocia o încetare a focului. Cu toate acestea, presiunea externă, chiar și din partea aliaților, ar putea influența viitoarele decizii ale Kremlinului. Rămâne de văzut dacă propunerea unei „Istanbul Formula 2.0” cu garanții internaționale va găsi ecou și la Kiev sau la Washington, care au respins anterior condițiile de neutralitate.
Evoluția conflictului și impactul său asupra rutelor energetice din Marea Neagră vor continua să fie monitorizate atent, având implicații directe asupra securității energetice a României și a stabilității regionale.