Tribunalul Bihor amână decizia privind măsurile asigurătorii
Tribunalul Bihor a amânat, pentru 31 iulie, decizia privind menținerea sau ridicarea sechestrului de peste 6 milioane de euro instituit de procurorii DIICOT asupra bunurilor și conturilor familiei Pașca. Amânarea vine după ce procurorii au depus noi probe la dosar, iar apărarea a solicitat clarificări suplimentare, potrivit AGERPRES. Viorel Pașca, cercetat alături de soția și cei trei copii ai săi în dosarul centrelor din Dumbrava, susține că este nevinovat, declarând la intrarea în Tribunal: „N-am făcut nimic din lucrurile de care suntem acuzați. Prin urmare, n-am nicio emoție în privința vinovăției mele.”
Avocatul Răzvan Doseanu a precizat că amânarea pronunțării pentru 31 iulie 2026 a fost necesară pentru ca echipa de apărare să poată analiza documentele noi depuse de DIICOT. Avocatul a subliniat importanța clarificării de către procurori a aspectelor legate de măsurile asigurătorii și de identificarea victimelor pe baza cărora s-au instituit aceste măsuri. Acesta a menționat că apărarea așteaptă răspunsuri punctuale din partea judecătorului cu privire la numărul și statutul persoanelor reținute pentru instituirea sechestrului.
Familia Pașca, prin avocatul Răzvan Doseanu, solicită ridicarea integrală a sechestrelor, atât în privința sumelor considerate prejudiciu, cât și a bunurilor indisponibilizate pentru confiscare. Măsurile asigurătorii contestate vizează un pretins prejudiciu și daune morale estimate la aproximativ 6,4 milioane de euro. Apărarea critică modul în care au fost stabilite despăgubirile morale, arătând că pentru 128 de persoane au fost calculate uniform câte 500 de euro, fără o analiză individuală. „Oamenii nu sunt șuruburi, ca fiecare să coste 500 de euro. Nu poți spune că toți au aceeași suferință morală”, a declarat Doseanu, subliniind lipsa unei evaluări personalizate a suferinței.
Viorel Pașca a reiterat că acuzațiile sunt nefondate și că nu au existat niciodată sume de bani sau bunuri care să justifice acuzațiile de „lider al unei grupări infracționale” timp de 20 de ani. „N-au găsit bani la mine, n-au găsit bani în conturile mele și acum trăiesc din mila oamenilor. N-au găsit și n-o să găsească niciodată, pentru că n-au existat bani sau alte bunuri”, a afirmat Pașca. El a adăugat că familia sa supraviețuiește în prezent din donații, în condițiile în care toate bunurile și conturile le sunt indisponibilizate, ceea ce le afectează inclusiv capacitatea de a acoperi costurile deplasărilor la București pentru audieri.
Dosarul instrumentat de DIICOT vizează activitatea unor centre din localitatea Dumbrava, unde, potrivit anchetatorilor, persoane vulnerabile ar fi fost cazate timp de mai mulți ani fără autorizațiile legale și în condiții considerate improprii. Anchetatorii susțin că ar fi vorba despre infracțiuni de trafic de persoane și exploatare. Pe de altă parte, apărarea a argumentat că, până în prezent, nu există victime ale infracțiunii de trafic de persoane identificate în mod cert prin acte procesuale, ci doar „prezumtive victime”, a căror identificare urmează să fie realizată de anchetatori. Această discrepanță între acuzațiile procurorilor și argumentele apărării reprezintă un punct central al contestației.
Contextul general al acestui caz se înscrie într-o serie de investigații mai ample derulate de autoritățile române în ultimii ani, vizând centre de îngrijire a persoanelor vulnerabile, cunoscute sub numele generic de „azile ale groazei”. Un caz similar, intens mediatizat în 2023, a scos la iveală abuzuri grave în mai multe centre din Ilfov, ceea ce a dus la demisii la nivel înalt în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și în cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Aceste evenimente au determinat Guvernul României să inițieze un plan de control la nivel național și să revizuiască legislația privind autorizarea și monitorizarea centrelor sociale, introducând controale inopinate și sancțiuni mai aspre pentru nereguli. Conform datelor Ministerului Muncii din 2023, peste 100 de centre sociale au fost închise sau suspendate în urma controalelor, iar aproximativ 2.000 de persoane vulnerabile au fost relocate.
În cazul de față, acuzațiile de lipsă a autorizațiilor și condiții improprii sunt contestate vehement de familia Pașca, care susține că acuzațiile sunt „minciuni” și „lucruri care nu se pot și nu se vor proba niciodată pentru că n-au existat”. Această divergență profundă între narativa acuzării și cea a apărării subliniază complexitatea și dificultatea procesului de stabilire a adevărului în astfel de dosare. Avocatul Doseanu a accentuat și faptul că nu există informații clare din partea DIICOT privind lipsa capacității de exercițiu a persoanelor pentru care s-au instituit măsuri asigurătorii, aspect crucial pentru validitatea despăgubirilor morale.
De ce contează
Acest caz are implicații semnificative pentru sistemul de justiție din România și pentru modul în care sunt gestionate dosarele complexe privind presupuse infracțiuni de trafic de persoane și exploatare a persoanelor vulnerabile. Decizia Tribunalului Bihor va stabili un precedent important privind legalitatea și proporționalitatea măsurilor asigurătorii în astfel de investigații. De asemenea, cazul ridică întrebări esențiale despre procesul de identificare a victimelor și de cuantificare a daunelor morale, în special în contextul în care acuzațiile sunt vehement contestate de cei vizați. Transparența și rigoarea în administrarea probelor sunt cruciale pentru credibilitatea instituțiilor statului și pentru asigurarea unui proces echitabil.
Următoarea decizie a instanței, programată pentru 31 iulie 2026, este așteptată cu interes, deoarece va clarifica statutul măsurilor asigurătorii și va oferi indicii despre direcția în care va evolua dosarul. În cazul în care sechestrul va fi menținut, familia Pașca va continua să se confrunte cu dificultăți financiare severe, bazându-se pe donații pentru traiul zilnic. Pe de altă parte, ridicarea sechestrului ar putea fi interpretată ca o slăbire a argumentelor acuzării și ar putea indica necesitatea unei reevaluări a probatoriului. Indiferent de decizie, acest caz va continua să pună sub lupă modul în care justiția română abordează infracțiunile grave, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cercetate penal.
Rămân deschise întrebări legate de rapiditatea și eficiența procesului judiciar în cazurile complexe cu multiple părți implicate.