Alarmă privind integritatea sub pretextul PNRR
Un proiect legislativ depus de senatorul Cătălin Predoiu, membru al grupării puciștilor din PNL și ministru interimar al Justiției, a stârnit un val de critici vehemente din partea a 12 organizații ale societății civile, printre care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent. Acestea susțin, într-o scrisoare deschisă, că inițiativa legislativă (Pl-x nr. 521/2026) reduce dramatic standardele de integritate din România, sub pretextul îndeplinirii reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică”, se arată în comunicatul comun al ONG-urilor.
Criticile se concentrează pe eliminarea declarației de interese financiare propuse inițial de Ministerul Justiției, pe confidențializarea declarațiilor de avere și interese pentru candidați și demnitari, precum și pe slăbirea interdicțiilor privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Proiectul Predoiu, autorul anterior al legilor justiției, contestate la rândul lor de o parte a societății civile, este considerat de organizații drept un regres față de angajamentele internaționale ale României și față de jurisprudența Curții Constituționale a României (CCR). Potrivit Digi24, Predoiu a militat deschis pentru o nouă coaliție cu PSD, partid cu care a avut constant o colaborare bună, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile sale legislative.
Forma inițială a proiectului, elaborată de Ministerul Justiției, prevedea un mecanism distinct de declarații de interese financiare, generate de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin sistemul e-DAI. Acestea ar fi asigurat transparența publică pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie, prezentând informațiile prin segmente și praguri valorice, excluzând datele sensibile. Însă, forma parlamentară a proiectului elimină complet acest mecanism, stipulând că obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese „nu atrage publicitatea acestora” și că toate declarațiile sunt păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani. Această modificare anulează orice formă de transparență diferențiată, inclusiv declarația publică de interese financiare.
Această soluție este în contradicție flagrantă cu Decizia CCR nr. 297/2025, care a stabilit că legiuitorul are o „marjă de apreciere” pentru a reglementa o declarație publică de interese financiare pentru demnitari, bazată pe segmente și praguri valorice. CCR a subliniat constant că publicitatea declarațiilor de interese este esențială pentru prevenirea corupției instituționale. De asemenea, proiectul contravine standardelor promovate de GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei), care consideră declarațiile de avere și interese, alături de eficiența mecanismelor de verificare și a regimului conflictelor de interese, elemente esențiale în prevenirea corupției. Reducerea transparenței este un pas în direcția opusă acestor standarde europene.
Organizațiile semnatare subliniază că proiectul lui Predoiu desconsideră angajamentele europene ale României și orientările Curții Constituționale, slăbind mecanismele de integritate. În ciuda faptului că este prezentat ca îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, inițiativa reprezintă, de fapt, opusul acestui angajament. Jalonul 431 prevede „actualizarea legislației privind integritatea” pe baza unei evaluări și analize prealabile a legilor, analiză realizată de ANI prin proiectul „NIAct” (cod SIPOCA 1158), finanțat din fonduri europene. Proiectul de lege propus nu respectă nicio recomandare din această analiză, ci pare să prioritizeze „prioritățile politice de subminare a integrității”.
Un aspect deosebit de îngrijorător este confidențializarea declarațiilor candidaților la funcții elective. Alegătorii nu vor mai putea verifica aceste informații înainte de vot, transformând declarația dintr-un instrument de informare electorală și monitorizare civică într-un „document de control politic”. Această prevedere, alături de eliminarea informațiilor privind familia (soți, copii majori) din declarațiile demnitarilor, fără un mecanism alternativ de declarare a controlului real asupra bunurilor, creează un risc evident de încurajare a corupției instituționale, prin transferul formal al bunurilor și veniturilor către membrii familiei. De asemenea, obligația de depunere a unei noi declarații de avere la încetarea mandatului este condiționată de o modificare a patrimoniului de peste 10.000 de euro, ceea ce, în practică, poate permite demnitarilor cu averi nejustificate să nu le mai declare deloc, împiedicând verificările ANI.
Proiectul Predoiu introduce, de asemenea, o serie de prevederi care slăbesc mecanismele de investigare și sancționare. Sesizările care nu conțin „fapte concrete” sunt clasate dacă nu sunt completate în 15 zile, ceea ce devine imposibil de îndeplinit într-un sistem unde declarațiile sunt confidențiale și accesul la date este restricționat. Mai mult, actul unui organ colegial este anulat în cazul unui conflict de interese doar dacă, fără votul persoanei în conflict, majoritatea necesară nu s-ar fi întrunit. Această abordare reduce conflictul de interese la o „aritmetică a votului”, ignorând influența pe care o persoană aflată în conflict o poate exercita prin convingere, presiune, sau prin acces la informații privilegiate, chiar și fără a vota.
Sancțiunile sunt, de asemenea, diminuate, permițând reducerea interdicției pentru conflictele de interese cu până la 50%, și chiar neaplicarea acesteia în anumite cazuri. Proiectul stabilește criterii precum „impactul financiar redus”, ignorând gravitatea instituțională a acțiunilor precum favorizarea unei rude sau influențarea unei proceduri. În plus, Art. 35² din proiect interzice membrilor Consiliului Național de Integritate (CNI) să desfășoare activități legate „direct sau indirect” de atribuțiile lor în CNI, fără a defini clar aceste legături. Această formulare vagă, având consecința revocării, este considerată neconstituțională de către ONG-uri, deoarece nu îndeplinește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Scopul pare a fi deprofesionalizarea și instrumentalizarea CNI în favoarea conducerii ANI.
Proiectul de lege creează un risc serios ca Jalonul 431 din PNRR să fie considerat îndeplinit doar formal, prin adoptarea unui act normativ intitulat „lege de consolidare”, fără o consolidare materială a legislației și cu eliminarea unor mecanisme de transparență esențiale. Plățile din Mecanismul de redresare și reziliență sunt condiționate de îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, nu de „mimarea reformei pentru a distruge, de fapt, cadrul de integritate”. Organizațiile semnatare, printre care și Asociația Română pentru Transparență (Transparency International Romania) și Societatea Academică din România, cer Parlamentului modificarea substanțială a proiectului, prin reintroducerea declarației de interese financiare, asigurarea publicității declarațiilor de avere și interese pentru candidați și demnitari, reglementarea declarațiilor de avere pentru soți și copii majori, eliminarea pragului de 10.000 de euro pentru noua declarație, și reintroducerea sancțiunilor pentru conflicte de interese și incompatibilități.
De ce contează
Acest proiect legislativ este crucial pentru viitorul integrității publice în România și pentru credibilitatea angajamentelor țării față de partenerii europeni. Reducerea transparenței declarațiilor de avere și interese, alături de slăbirea mecanismelor de verificare și sancționare, ar putea facilita corupția și ar diminua încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Îndeplinirea formală a Jalonului 431 din PNRR, fără o reformă substanțială, riscă să blocheze accesul României la sute de milioane de euro din fonduri europene, cu impact direct asupra dezvoltării economice și sociale. Pentru cetățeni, înseamnă o capacitate redusă de a monitoriza integritatea aleșilor și funcționarilor publici, afectând direct calitatea guvernării și responsabilitatea politică.
Pe termen scurt, presiunea societății civile va continua asupra Parlamentului pentru a modifica substanțial proiectul de lege, în sesiunea extraordinară. Rămâne de văzut dacă apelul ONG-urilor va fi auzit și dacă amendamentele propuse vor fi integrate, având în vedere miza financiară legată de PNRR și angajamentele europene. Pe termen lung, succesul sau eșecul acestei inițiative legislative va modela cadrul de integritate al României pentru anii următori, având implicații profunde asupra luptei anticorupție și a alinierii la standardele UE.
Deschiderea unui dialog real între autorități și societatea civilă este esențială pentru a evita un regres major în domeniul integrității.