Edilul detaliază probleme financiare moștenite și litigii recente
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a denunțat recent, printr-o postare pe Facebook, existența unor „bombe bugetare plasate în ultimii 20 de ani” în structura financiară a Primăriei Municipiului București (PMB), subliniind că instituția se confruntă constant cu obligații financiare neprevăzute. Edilul a declarat că, de la preluarea mandatului, „nu am avut nicio săptămână, dar niciuna, să nu explodeze o bombă, ceva din trecut, mă refer la bombele bugetare plasate în ultimii 20 de ani și despre care mai aflu săptămânal.”
Ciucu a mărturisit că, la începutul mandatului, a crezut că nu înțelege pe deplin mecanismele complexe ale PMB, însă a realizat ulterior că este vorba despre o acumulare sistemică de probleme financiare. Această surprindere inițială s-a transformat, conform spuselor sale, într-o obișnuință: „La început eram pur și simplu uimit, siderat! Acum m-am obișnuit: acoperi o gaură de scurgere, nu-i nimic, va apărea alta.” Această situație perpetuă generează o presiune imensă asupra bugetului municipalității, deja solicitat de investițiile curente.
Printre cele mai recente „bombe” descoperite, Ciucu a menționat o cerere de executare silită din partea Societății de Transport București (STB) împotriva Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (ADI TPBI). Suma în discuție este de „doar” 34,5 milioane de lei, reprezentând facturi restante din anii 2021 și 2023, bani care, în cele din urmă, trebuie acoperiți de Primăria Capitalei. Această datorie, a explicat primarul, este „din aer, nebugetată”, ilustrând dificultatea de a gestiona finanțe fără o imagine clară a pasivelor moștenite.
O altă problemă financiară majoră provine dintr-o hotărâre judecătorească. Prefectura Capitalei a solicitat PMB plata a 3,5 milioane de lei, sumă acumulată din chirii plătite de Instituția Prefectului începând cu anul 2018. Motivul este că Primăria nu a pus la dispoziția Prefecturii un sediu propriu, conform obligațiilor legale. Această situație demonstrează nu doar lipsa de coordonare interinstituțională, ci și costurile semnificative generate de nerespectarea unor angajamente vechi. Conform datelor disponibile, această sumă de 3,5 milioane de lei reprezintă doar o parte din totalul chiriilor plătite în ultimii ani, fiind specifică ultimilor trei ani.
Pe lista obligațiilor financiare neașteptate se adaugă și o hotărâre judecătorească prin care municipalitatea este obligată să cumpere un teren privat. Pe acest teren, PMB a construit un bloc încă din anul 1997. Situația este agravată de penalitățile zilnice, care, potrivit primarului, sunt „mult mai mari decât valoarea terenului”, făcând achiziția terenului o soluție mai economică pe termen lung, deși neplanificată bugetar. Acest caz evidențiază deficiențe în gestionarea proprietății publice și în respectarea drepturilor de proprietate private din decenii trecute.
Un alt litigiu, deja celebru, care continuă să genereze costuri este cel cu omul de afaceri Costică Constanda. Deși, conform declarațiilor lui Ciucu, „Dl. Costanda și-a cam primit banii”, municipalitatea a fost dată din nou în judecată pentru „actualizări suplimentare de 34 de milioane de lei”. Acest caz, care se întinde pe parcursul mai multor administrații locale, este un exemplu elocvent al modului în care litigiile vechi pot continua să dreneze resurse financiare importante, chiar și după soluționări parțiale.
Nu în ultimul rând, primarul a reiterat situația critică a companiei Termoenergetica, principalul furnizor de energie termică al Capitalei. Compania înregistrează datorii la Elcen de aproximativ 1,5 miliarde de lei, pentru care Primăria Capitalei plătește eșalonat circa 150 de milioane de lei pe lună. Această povară financiară enormă, moștenită din falimentul RADET, continuă să reprezinte o gaură neagră în bugetul local, necesitând subvenții masive și planuri de restructurare pe termen lung. Spre comparație, bugetul total al PMB pentru anul 2023 a fost de aproximativ 9,5 miliarde de lei, ceea ce face ca datoriile Termoenergetica să reprezinte o parte substanțială din acesta.
Ciprian Ciucu a subliniat că, pe lângă aceste obligații financiare moștenite, administrația trebuie să gestioneze și numeroasele lucrări de investiții aflate în desfășurare. El s-a declarat optimist, afirmând că va reuși să mențină financiar Primăria pe linia de plutire, dar a avertizat că „vor fi necesare niște reforme suplimentare”. Această declarație sugerează posibile măsuri de austeritate sau de eficientizare a cheltuielilor, precum și o analiză a modului în care au fost gestionate contractele și litigiile în trecut. Situația financiară a Capitalei, cu un deficit bugetar istoric și o capacitate redusă de investiții proprii, necesită o abordare strategică și o transparentizare a cheltuielilor, aspecte criticate de Curtea de Conturi în rapoartele sale anuale privind execuția bugetară, inclusiv pentru anii 2022 și 2023.
De ce contează
Aceste dezvăluiri ale primarului Ciucu sunt cruciale pentru înțelegerea dificultăților administrative și financiare cu care se confruntă Bucureștiul. Ele arată că, dincolo de proiectele vizibile, există un strat profund de datorii și litigii vechi, care drenează resurse esențiale. Cetățenii sunt direct afectați prin posibila amânare a unor investiții noi sau prin necesitatea unor măsuri de ajustare bugetară. Transparența acestor „bombe bugetare” este esențială pentru responsabilitatea publică și pentru a evita repetarea greșelilor din trecut, asigurând o mai bună gestionare a fondurilor publice și o predictibilitate financiară pentru Capitală.
În concluzie, deși Ciucu susține că știa de dificultățile Primăriei înainte de a candida, amploarea reală a problemelor a devenit evidentă abia după preluarea mandatului, întrucât „nimeni nu prezenta public situația reală pentru că nici ei nu o știau”. Această lipsă de transparență și de cunoaștere a situației financiare reale a instituției a contribuit la perpetuarea problemelor. Rămâne de văzut ce alte obligații financiare vor mai „exploda” în săptămânile următoare și cum va reuși administrația să echilibreze presiunile datoriilor vechi cu necesitățile de dezvoltare ale orașului.
Soluțiile pe termen lung ar putea include audituri financiare extinse, renegocierea datoriilor și o legislație mai strictă pentru a preveni acumularea unor astfel de „bombe bugetare” în viitor.