Noi datorii de milioane pun presiune pe bugetul Capitalei
Ciucu: pmb, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat vineri, 24 iulie 2026, că administrația pe care o conduce se confruntă constant cu obligații financiare neprevăzute, rezultate din decizii și acțiuni ale administrațiilor anterioare. Edilul a descris aceste situații ca fiind „bombe bugetare” care explodează săptămânal, afectând grav echilibrul financiar al municipalității. „Nu am avut nicio săptămână, dar niciuna, să nu explodeze o bombă, ceva din trecut, mă refer la bombele bugetare plasate în ultimii 20 de ani și despre care mai aflu săptămânal”, a afirmat Ciucu, citat de Digi24 și Agerpres, adăugând că s-a obișnuit cu ideea că „acoperi o gaură de scurgere, nu-i nimic, va apărea alta”.
Într-o postare detaliată pe Facebook, preluată de HotNews și Digi24, Ciucu a enumerat patru noi situații apărute în această săptămână, care totalizează zeci de milioane de lei și care vor trebui suportate din bugetul Primăriei Municipiului București (PMB). Una dintre acestea vizează o solicitare din partea Societății de Transport București (STB) de a executa Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) pentru recuperarea a 34,5 milioane de lei. Această sumă reprezintă facturi neachitate din anii 2021 și 2023, iar Ciucu susține că, în cele din urmă, banii vor fi suportați de PMB. Această situație subliniază fragilitatea sistemului de transport public și dependența sa financiară de primărie, chiar și pentru operațiuni curente, un aspect ce afectează direct serviciile oferite cetățenilor.
O altă problemă majoră semnalată de primar este o hotărâre judecătorească prin care PMB este obligată să plătească Prefecturii Capitalei aproximativ 3,5 milioane de lei. Această sumă reprezintă chiria achitată de Prefectură pentru sediul instituției în ultimii trei ani. Potrivit lui Ciucu, obligația rezultă din faptul că, începând din 2018, Primăria nu a reușit să pună la dispoziția Prefecturii un sediu propriu, generând astfel costuri semnificative din bugetul central, transferate acum către municipalitate. Această situație ilustrează o lipsă de coordonare instituțională și o planificare deficitară pe termen lung, care se traduce în cheltuieli neprevăzute pentru contribuabili.
Edilul a menționat și o hotărâre judecătorească prin care Primăria este obligată să cumpere un teren privat pe care municipalitatea a construit un bloc în anul 1997. Ciucu a explicat că penalitățile de întârziere acumulate depășesc valoarea terenului în sine, motiv pentru care tranzacția de cumpărare este acum inevitabilă și costisitoare. Această problemă, datând de aproape trei decenii, este un exemplu elocvent al modului în care deciziile administrative din trecut, luate fără o bază legală solidă sau fără o viziune pe termen lung, pot genera obligații financiare uriașe pentru generațiile viitoare de administratori și cetățeni.
De asemenea, Ciucu a făcut referire la un nou litigiu în dosarul Costică Costanda. După achitarea despăgubirilor stabilite anterior de instanțe, municipalitatea se confruntă acum cu o nouă acțiune în justiție, prin care se solicită actualizări suplimentare ale sumelor, în valoare de aproximativ 34 de milioane de lei. Acest caz, emblematic pentru litigiile funciare din București, demonstrează complexitatea și costurile generate de retrocedările de proprietăți și modul în care acestea pot continua să afecteze bugetul local pe parcursul multor ani, prin actualizări și penalități.
Pe lângă aceste „bombe” recente, primarul a reiterat și presiunea financiară constantă exercitată de datoriile companiei Termoenergetica către ELCEN. Potrivit lui Ciucu, Termoenergetica are datorii de aproximativ 1,5 miliarde de lei, pentru care Primăria achită eșalonat circa 150 de milioane de lei pe lună. Această povară financiară cronică subliniază vulnerabilitatea sistemului centralizat de termoficare al Capitalei, o problemă structurală care necesită investiții masive și reforme profunde pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența. Datoriile istorice ale RADET, acum preluate de Termoenergetica, sunt un ecou al gestionării deficitare și al subinvestițiilor din ultimele decenii, care au adus sistemul în pragul colapsului.
Ciucu a subliniat că, deși știa că situația financiară a municipalității este dificilă la momentul candidaturii, dimensiunea reală a problemelor a devenit evidentă abia după preluarea mandatului, deoarece „nimeni nu prezenta public situația reală”. În comparație cu alte capitale europene, unde transparența bugetară și auditurile periodice sunt standard, situația Bucureștiului, unde datoriile se acumulează în tăcere timp de decenii, este atipică și problematică. Spre exemplu, în Viena sau Berlin, companiile de utilități publice operează cu o autonomie financiară mai mare și cu un cadru de reglementare care previne acumularea unor astfel de datorii masive fără intervenție rapidă.
Declarațiile primarului general vin într-un context în care deficitul bugetar al României a atins 2,3% din PIB în primele cinci luni ale anului 2026, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice, iar presiunile fiscale sunt în creștere. Datoriile acumulate de PMB, estimate la peste 1,5 miliarde de lei doar pentru Termoenergetica, reprezintă o povară suplimentară pentru bugetul public, deja tensionat. Această situație afectează capacitatea Primăriei de a realiza investiții esențiale în infrastructură, transport și servicii publice, în ciuda faptului că Bucureștiul, cu un PIB per capita de aproximativ 200% din media UE în 2023, este unul dintre cele mai bogate orașe din România, conform Eurostat.
De ce contează
Aceste „bombe bugetare” moștenite de Primăria Capitalei au un impact direct și semnificativ asupra vieții cotidiene a bucureștenilor. Sumele uriașe deturnate pentru plata datoriilor istorice și a penalităților limitează drastic capacitatea administrației locale de a investi în proiecte esențiale, cum ar fi modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea rețelei de transport public, reabilitarea termică a blocurilor sau îmbunătățirea serviciilor medicale și educaționale. Fiecare milion de lei plătit pentru greșeli din trecut înseamnă un milion de lei care nu mai poate fi alocat pentru dezvoltarea orașului, afectând calitatea vieții și perspectivele de creștere economică ale Capitalei. Această situație perpetuează un cerc vicios al subdezvoltării și al gestionării reactive, în loc de una proactivă.
În concluzie, Ciprian Ciucu a afirmat că va fi nevoit să facă o „minune” în anii următori pentru a menține Primăria Municipiului București pe linia de plutire din punct de vedere financiar, în timp ce încearcă să continue și lucrările de investiții. El a subliniat necesitatea unor „reforme suplimentare” pentru a gestiona această situație dificilă. Rămâne de văzut dacă aceste reforme vor viza doar optimizarea cheltuielilor curente sau vor include și o revizuire fundamentală a modului în care sunt gestionate companiile municipale și litigiile, pentru a preveni acumularea unor noi datorii.
Provocarea majoră pentru administrația actuală este nu doar de a stinge aceste datorii, ci și de a implementa mecanisme de prevenire și transparență care să asigure o gestionare bugetară responsabilă pe termen lung, astfel încât viitoarele administrații să nu mai fie confruntate cu astfel de „bombe cu efect întârziat”.