Federația Română de Ciclism discută cu organizatorii
România explorează posibilitatea de a găzdui startul celebrei competiții cicliste Giro d’Italia, un demers similar celui întreprins de Bulgaria, care a găzduit primele trei etape ale ediției din 2026. Președintele Federației Române de Ciclism (FRC), Cătălin Sprînceană, a confirmat, într-un interviu pentru Mediafax, că discuțiile cu RCS Sport, compania organizatoare a Turului Italiei, sunt deja în derulare. „Am început niște discuții cu organizatorul, cu RCS, în ideea în care vom găsi, în primul rând, un an în care ar putea fi fezabil startul din România”, a declarat Sprînceană, subliniind că identificarea unei date disponibile în calendar este prima etapă crucială a procesului.
Această inițiativă marchează o ambiție majoră pentru sportul românesc și turismul local, având în vedere impactul internațional al unui eveniment de anvergura Giro d’Italia. Costurile reprezintă, însă, principalul obstacol, estimările pentru o „Grande Partenza” variind între 11 și 15 milioane de euro, sumă menționată de Sprînceană în contextul experienței Bulgariei din 2026. „Trebuie să fim realiști. Bulgaria a investit anul acesta, din unele surse am înțeles 11 milioane de euro, din altele 15 milioane de euro. Este o sumă considerabilă pentru trei zile de concurs”, a precizat președintele FRC.
Succesul unui astfel de proiect depinde în mare măsură de susținerea guvernamentală. Cătălin Sprînceană a subliniat că finanțarea nu poate veni exclusiv din partea structurilor sportive sau a sponsorilor privați. După stabilirea unei date fezabile cu organizatorii, FRC intenționează să prezinte proiectul Guvernului României pentru a obține sprijinul financiar necesar. „Procesul este în derulare, procesul identificării unei date fezabile. După aceea trebuie să avem o discuție la cel mai înalt nivel al Guvernului României pentru a primi susținere”, a explicat Sprînceană. El a adăugat că aducerea Turului Italiei în România ar fi „un motor excelent pentru turismul românesc”, un argument similar cu cel folosit de autoritățile bulgare, care au justificat investiția prin expunerea internațională și promovarea peisajelor și patrimoniului național.
România are o serie de argumente solide pentru a găzdui Giro d’Italia, conform FRC. Printre acestea se numără comunitatea numeroasă de români rezidenți în Italia, relațiile culturale puternice dintre cele două țări și dorința de a dezvolta colaborarea sportivă. Un exemplu concret al acestei colaborări este deschiderea, în 2026, a unui centru de pregătire pentru tinerii cicliști români la San Vito al Tagliamento, în regiunea italiană Friuli-Venezia Giulia. „Pe noi ne leagă foarte multe de Italia. Avem o comunitate de români generoasă, suntem țări latine și este evident că ne dorim ca Turul Italiei să vină și în România. Eu am fost primul invidios pe Bulgaria”, a afirmat Sprînceană, evidențiind legăturile istorice și culturale.
Dincolo de beneficiile imediate, FRC vizează și un impact pe termen lung asupra ciclismului românesc. O eventuală „Grande Partenza” nu ar trebui tratată ca un eveniment izolat, ci ca o pârghie pentru dezvoltarea Turului României. Experiența logistică acumulată, relațiile comerciale stabilite și interesul public generat ar urma să fie capitalizate pentru a ridica nivelul de organizare și vizibilitate al competiției naționale. „Nu putem gândi o mare plecare a Turului Italiei din România fără să o legăm de evoluția Turului României. Turul României ar trebui cumva să continue această moștenire pe care Turul Italiei ar lăsa-o în România”, a explicat președintele FRC. El este convins că „o plecare a Turului Italiei din România poate trage mult în sus nivelul de organizare a Turului României pentru perioada de după”, creând o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a sportului.
Comparativ cu alte evenimente sportive majore, găzduirea startului Giro d’Italia ar plasa România pe o hartă mediatică globală, cu un potențial de audiență de milioane de telespectatori la nivel mondial. Conform Eurostat, cheltuielile cu turismul internațional în România au crescut cu aproximativ 15% între 2020 și 2023, ajungând la peste 2 miliarde de euro anual, iar un eveniment de o asemenea anvergură ar putea contribui semnificativ la accelerarea acestei creșteri. În 2025, de exemplu, Turul României a atras un număr record de participanți internaționali, iar o colaborare cu Giro d’Italia ar putea amplifica această tendință, oferind o platformă inegalabilă pentru promovarea țării ca destinație turistică și sportivă. Discuțiile cu RCS Sport sunt încă într-o fază incipientă, fără o dată sau un angajament ferm, dar semnalează o direcție strategică pentru Federația Română de Ciclism de a integra România în circuitul marilor competiții internaționale.
De ce contează
Adunarea Giro d'Italia în România ar reprezenta un impuls semnificativ pentru turismul național și pentru promovarea imaginii țării la nivel global. Milioanele de euro investite ar putea fi recuperate prin creșterea numărului de turiști, vizibilitate mediatică și dezvoltare economică locală în zonele tranzitate. Pe lângă beneficiile economice, evenimentul ar stimula interesul pentru ciclism în România, contribuind la dezvoltarea sportului și la identificarea de noi talente. De asemenea, ar consolida relațiile culturale și sportive cu Italia, o țară cu care România are legături istorice și o comunitate de români numeroasă.
Concluzie
Negocierile pentru aducerea startului Giro d’Italia în România sunt într-o fază preliminară, dar ar putea deschide noi orizonturi pentru țară. Următorii pași includ identificarea unei date fezabile și obținerea sprijinului financiar și logistic din partea Guvernului. Succesul acestui demers depinde de capacitatea autorităților de a recunoaște beneficiile pe termen lung ale unei astfel de investiții, nu doar în termeni de vizibilitate sportivă, ci și de dezvoltare turistică și culturală. Dacă proiectul se va concretiza, România ar putea beneficia de o expunere internațională uriașă și de o moștenire valoroasă pentru ciclismul național, integrând Turul României într-o viziune mai amplă de dezvoltare sportivă și turistică.
Rămâne de văzut dacă sumele considerabile necesare vor găsi susținerea politică și economică necesară pentru a transforma această ambiție în realitate.