INS raportează o contracție accelerată a consumului
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației în România a înregistrat o scădere semnificativă de 8,9% în luna mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate. Această contracție marchează a zecea lună consecutivă de declin pentru acest sector, semnalând o tendință îngrijorătoare în economia națională, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 23 iulie 2026. Impactul este resimțit profund în special în sectorul HoReCa și în serviciile personale.
Potrivit statisticilor INS, numărul rezervărilor la hoteluri și restaurante a scăzut cu 9,2% în mai 2026 față de mai 2025. Această reducere este un indicator clar al presiunii cu care se confruntă industria ospitalității. Mai mult, românii cheltuie cu 20,5% mai puțin pe activități recreative, un procent care reflectă o schimbare a priorităților de consum în rândul populației. De asemenea, interesul pentru serviciile de înfrumusețare, incluzând saloanele de coafură și alte activități similare, a scăzut cu 12,5%, potrivit acelorași date INS.
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației, calculat ca serie brută, a fost cu 7,6% mai mic în mai 2026 față de mai 2025. Scăderile cele mai pronunțate au fost înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-21,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (-10,3%), și activitățile hotelurilor și restaurantelor (-9,4%). Această dinamică negativă subliniază o reducere generalizată a consumului pentru serviciile non-esențiale, reflectând, probabil, o prudență sporită a consumatorilor în contextul economic actual.
Comparând perioada ianuarie-mai 2026 cu aceeași perioadă din 2025, cifra de afaceri brută din serviciile de piață prestate populației a înregistrat o diminuare de 9,2%. Cele mai afectate domenii au fost activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-15,9%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (-15,3%), și activitățile hotelurilor și restaurantelor (-12,2%). Chiar și serviciile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană au înregistrat o scădere de 3,2%. Singura excepție notabilă, care a înregistrat o creștere semnificativă, a fost cea a activităților agențiilor turistice și tur-operatorilor, cu un avans de 20,5% în aceeași perioadă.
Această creștere a turismului organizat ar putea indica o preferință a românilor pentru pachete turistice complete, posibil influențată de oferte mai avantajoase sau de o percepție a unei siguranțe mai mari în contextul incertitudinilor economice. Cu toate acestea, per ansamblu, activitatea de servicii de piață prestate populației, ajustată sezonier, a scăzut cu 8,0% în perioada ianuarie-mai 2026 comparativ cu perioada similară din 2025. Această tendință descendentă generalizată în serviciile de relaxare și personale, cu excepția notabilă a agențiilor de turism, demonstrează o comprimare a consumului populației.
Scăderea continuă a cifrei de afaceri în servicii reprezintă un semnal de alarmă pentru economia românească. Declinul pentru a zecea lună consecutiv sugerează că nu este vorba de o fluctuație sezonieră, ci de o tendință structurală de reducere a cheltuielilor discreționare. Această situație ar putea fi influențată de inflația persistentă, de creșterea costurilor de trai sau de o incertitudine economică generală care îi determină pe consumatori să își restrângă bugetele. Un sondaj realizat de Gândul, care întreabă dacă cititorii sunt de acord cu propunerea lui Sorin Grindeanu de a forma o Comisie de criză în Parlament pentru deblocarea proiectelor, indică o preocupare la nivel politic față de starea economiei, deși nu se referă direct la sectorul serviciilor.
**De ce contează**
Declinul prelungit al sectorului HoReCa și al serviciilor personale are implicații profunde pentru economia României. Aceste sectoare sunt generatoare importante de locuri de muncă și contribuie semnificativ la Produsul Intern Brut. O scădere continuă a cifrei de afaceri poate duce la restructurări, concedieri și chiar la falimentul unor afaceri mici și mijlocii, afectând direct veniturile și stabilitatea financiară a mii de familii. De asemenea, un consum redus în aceste domenii semnalează o diminuare a puterii de cumpărare și a încrederii consumatorilor, ceea ce poate frâna creșterea economică generală pe termen lung.
**Concluzie**
Datele INS subliniază o criză în plină desfășurare în sectoarele serviciilor de piață prestate populației, cu o contracție care se adâncește de aproape un an. Cu excepția notabilă a turismului organizat, toate celelalte sub-sectoare relevante înregistrează scăderi, ceea ce impune o analiză aprofundată a cauzelor și a măsurilor necesare pentru redresare. Guvernul și actorii economici trebuie să identifice soluții pentru a stimula consumul și a susține aceste industrii vitale.
Fără intervenții rapide și eficiente, riscul unei deteriorări suplimentare a economiei este considerabil, iar efectele pe termen lung asupra pieței muncii și a bunăstării generale a populației ar putea fi severe.