Dispută acerbă privind bugetul și planul de restructurare
Directorul general al TAROM, Bogdan Costaș, a fost revocat din funcție miercuri, 22 iulie 2026, de către Consiliul de Administrație al companiei, la propunerea ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță. Decizia a fost motivată de refuzul lui Costaș de a întocmi un buget bazat pe cifre reale și de blocarea ajustării planului de restructurare în relația cu Comisia Europeană. În replică, Bogdan Costaș susține că, de fapt, el a refuzat noul mandat încă din 17 iulie, acuzând că noua viziune managerială împinge operatorul aerian direct spre faliment, conform informațiilor difuzate de Libertatea.ro și TVR Info.
Consiliul de Administrație al TAROM l-a numit pe Cristian Anghel, până acum director de operațiuni la sol, în funcția de director general interimar, declanșând procedura de selecție competitivă conform normelor de guvernanță corporativă. Cristian Anghel este licențiat în Drept, cu specializări postuniversitare în Management și leadership și Managementul activităților antifraudă, și face parte din echipa TAROM din 2017. Dan Idolu, președintele Consiliului de Administrație al TAROM, a declarat că numirea lui Anghel vizează „stabilitatea și profesionalismul necesar companiei pentru atingerea principalelor obiective pe termen mediu, respectiv elaborarea bugetului anual pe indicatori actualizați și transmiterea sa spre aprobarea acționarului majoritar al companiei, alături de revizuirea planului de restructurare al TAROM, în baza unui calendar discutat cu Comisia Europeană.”
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a explicat decizia de schimbare a conducerii prin refuzul repetat al fostului director executiv de a întocmi un buget bazat pe cifre reale. Potrivit oficialului, proiectul de buget înaintat de conducerea TAROM conținea estimări profund deconectate de realitatea economică a primelor luni din 2026. Concret, bugetul propus lua în calcul un grad de încărcare a avioanelor de 79%, în condițiile în care gradul real din primele luni ale anului a fost de doar 65%. De asemenea, costul combustibilului a fost estimat la 950 de dolari pe tonă, deși compania plătește în prezent circa 1.500 de dolari pe tonă, o diferență semnificativă ce ar fi generat pierderi subestimate cu milioane de euro.
„Am cerut și am recerut refacerea bugetului pe cifre reale. Nu l-au refăcut. De luni de zile se cere aprobarea unui buget construit pe cifre nereale. Un buget fals nu salvează o companie, ci o adoarme, iar TAROM nu are nevoie de calmante, ci de adevăr”, a explicat Miruță, conform Libertatea.ro. Acesta a subliniat că TAROM se confruntă cu pierderi operaționale de milioane de euro, datorii restante și presiuni uriașe din cauza costului carburantului și a întârzierilor la livrarea noilor aeronave, probleme ce pot fi gestionate doar prin asumarea datelor reale.
În replică la informațiile apărute în spațiul public, fostul director general Bogdan Costaș a transmis o poziție oficială în care precizează că a refuzat preluarea unui nou mandat încă din data de 17 iulie 2026, decizie transmisă formal Consiliului de Administrație. Costaș afirma că forma contractului propus îi anula autonomia decizională și lipsa instrumentelor de management, expunând compania la un risc iminent de faliment. Fostul șef al TAROM susține că a fost singurul executiv care a identificat devierile din Planul de Restructurare și că a propus ajustări oficiale încă din luna mai 2026, avizate de Consiliul de Administrație prin hotărâre oficială, dar ignorate de Ministerul Transporturilor.
„Fără declanșarea formală a procedurii de notificare a Comisiei Europene privitoare la factorii care au dus la devierea indicatorilor din Planul de Restructurare înainte de scadența din decembrie 2026, TAROM riscă o decizie critică de declasificare și recuperare a ajutorului de stat, fapt ce ar fi fatal”, a explicat Costaș, adăugând o perspectivă diferită asupra cauzelor crizei. Această divergență de opinii subliniază lipsa de consens la nivel înalt privind strategia de salvare a companiei, o problemă recurentă în istoria TAROM.
La scurt timp după apariția declarației ministrului interimar, purtătorul de cuvânt al TAROM, Silvia Teodorescu, a declarat pentru Libertatea.ro faptul că fostul director general Bogdan Costaș nu a refuzat preluarea unui nou mandat, ci a fost demis din funcție, invalidând astfel versiunea lui Costaș a evenimentelor. „Costaș a fost demis. I s-a revocat de ieri mandatul de interimar. Nu și-a dat nici o demisie, asta spun clar. I-a fost revocat mandatul, astăzi s-au semnat hârtiile”, a explicat Silvia Teodorescu. Această contradicție directă între declarațiile fostului director și cele ale reprezentantului oficial al companiei indică o criză de comunicare și o tensiune semnificativă în interiorul TAROM și între companie și ministerul tutelar.
În contextul european, companiile aeriene de stat, precum TAROM, se confruntă cu o presiune crescută din partea Comisiei Europene pentru a demonstra viabilitate economică și a respecta regulile stricte privind ajutorul de stat. Planul de restructurare al TAROM, aprobat de Comisia Europeană în 2020, prevede condiții clare pentru evitarea recuperării ajutorului de stat, iar orice deviere necesită o notificare și o justificare formală. Istoric, TAROM a acumulat pierderi semnificative de-a lungul anilor, estimările indicând miliarde de lei pierduți în ultimele două decenii, transformând-o într-o povară constantă pentru bugetul de stat. De exemplu, în 2019, TAROM a înregistrat pierderi de peste 170 de milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, iar situația nu s-a îmbunătățit substanțial în anii următori, fiind agravată de pandemia COVID-19 și de creșterea prețurilor la combustibili în 2022 și 2023, ajungând la un cost mediu de circa 1.200-1.500 dolari/tonă în 2023-2024, conform analizelor de piață.
De ce contează
Această schimbare bruscă de conducere și disputa publică asupra cifrelor bugetare și a planului de restructurare subliniază fragilitatea continuă a TAROM. Incapacitatea de a prezenta un buget realist și de a gestiona transparent relația cu Comisia Europeană pune în pericol viitorul companiei naționale, riscând recuperarea ajutorului de stat și, implicit, falimentul. Pentru pasageri, incertitudinea managerială și financiară se poate traduce prin anulări de zboruri, servicii precare și o lipsă de competitivitate pe o piață dominată de operatori privați. Pentru contribuabili, TAROM rămâne un consumator de resurse publice, iar lipsa unei strategii coerente de redresare perpetuează această situație.
În continuare, principala provocare pentru Cristian Anghel și noul Consiliu de Administrație va fi să elaboreze rapid un buget credibil și să renegocieze planul de restructurare cu Comisia Europeană, respectând termenele critice, în special cel din decembrie 2026. Obiectivul declarat al echipei de management, conform comunicatului TAROM, este „revitalizarea companiei și transformarea ei într-o organizație profitabilă și modernă, sustenabilă pe termen mediu și lung”. Rămâne de văzut dacă noul director general interimar va reuși să impună o viziune unitară și să gestioneze presiunile politice și economice care au frânat progresul TAROM de-a lungul anilor.
Viitorul companiei depinde de capacitatea de a depăși aceste obstacole și de a demonstra o reală capacitate de adaptare la cerințele pieței și la rigorile europene, evitând un deznodământ fatal pentru transportatorul aerian național.