Noi reguli pe arenele sportive din România
Stadioanele din România intră într-o nouă eră competițională, începând cu sezonul 2026-2027, adoptând reguli semnificativ mai relaxate, aliniate standardelor europene. Modificările legislative, promovate de inițiatorul Ciprian Paraschiv, fost observator UEFA, permit comercializarea berii cu alcool, a cidrului și a vinului slab, cu o concentrație maximă de 5,5% alcool, în pahare de hârtie sau plastic. Această decizie marchează o schimbare majoră față de regimul anterior, care limita opțiunile la băuturi non-alcoolice sau bere fără alcool, și este primită cu reacții mixte în rândul publicului și al forțelor de ordine.
Potrivit Digi24, inițiatorul legii, Ciprian Paraschiv, a declarat că a urmărit să reducă discrepanța dintre reglementările românești și cele europene, observată în timpul activității sale ca observator UEFA. „În momentul în care am ajuns în Parlament am știut din start că vreau să schimb această lege pentru că în calitatea mea de fost observator UEFA vedeam că este o diferență foarte mare între regulile care se aplicau la nivel european și regulile care erau în România”, a afirmat Paraschiv. Această „normalizare” este susținută de unii suporteri, care consideră că „în toată Europa, toată civilizația, se bea bere pe stadion! Nu fără alcool! Intrăm în normalitate, e clar!”
Pe lângă introducerea băuturilor alcoolice, noua lege aduce modificări substanțiale și în ceea ce privește utilizarea materialelor pirotehnice și gestionarea zonelor de siguranță. Spectacolele pirotehnice vor fi acum permise pe stadioane, dar exclusiv sub responsabilitatea firmelor acreditate, într-o zonă special delimitată și cu articole pirotehnice permise de lege. Accesul publicului în această zonă rămâne strict interzis, asigurând un cadru controlat pentru aceste manifestări vizuale.
O altă schimbare esențială este eliminarea zonelor tampon de pe stadioane, care până acum impuneau ca 10% din capacitatea arenei să rămână neocupată din motive de siguranță. Această măsură va permite umplerea tribunelor la capacitate maximă, optimizând astfel experiența suporterilor și veniturile cluburilor. Este o decizie care, de asemenea, aliniază România cu practicile comune din majoritatea statelor europene, unde astfel de restricții sunt mai puțin întâlnite sau gestionate diferit.
Cu toate acestea, introducerea alcoolului pe stadioane generează îngrijorări semnificative. Unii spectatori, citați de Digi24, își exprimă teama că „sunt unii care nu se pot opri dacă încep să bea. Deja există violență și fără alcool, dacă se pune și alcoolul cel mai probabil o să devină mai violenți oamenii care deja sunt violenți și fără”. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Alexandru Iacob, a subliniat că, în sezonul competițional 2025-2026, jandarmii au aplicat 169 de sancțiuni complementare de interzicere a accesului la competițiile sportive de fotbal. Cele mai multe dintre acestea au fost pentru pătrunderea în arena sportivă în stare vădită de beție, urmate de provocarea și participarea la scandal, precum și aruncarea cu obiecte spre suprafața de joc.
Un aspect criticat al noii legi se referă la interdicția de acces pentru suporterii violenți. Dacă anterior aceasta putea fi stabilită pe baza unui proces verbal al jandarmilor, acum, până la o decizie definitivă a instanței, persoanele vizate vor putea participa la meciuri fără restricții. Această modificare ridică semne de întrebare privind eficacitatea măsurilor preventive și capacitatea forțelor de ordine de a descuraja rapid comportamentele violente, având în vedere că procesele judiciare pot dura luni sau chiar ani.
Comparativ cu alte țări europene, România a avut tradițional reglementări mai stricte privind consumul de alcool și pirotehnia pe stadioane, adesea ca răspuns la incidente violente din trecut. De exemplu, în Marea Britanie, vânzarea de alcool în tribune a fost interzisă după tragedia de la Hillsborough din 1989, fiind permisă doar în spațiile interioare ale stadionului. În Germania, dimpotrivă, berea este o parte integrantă a experienței meciului, cu reguli stricte de gestionare a consumului și a ordinii publice. Alinierea României la un model mai relaxat necesită, prin urmare, o implementare riguroasă și o monitorizare atentă din partea autorităților.
De ce contează
Aceste modificări legislative sunt cruciale pentru modernizarea infrastructurii sportive și a experienței fanilor în România. Eliminarea zonelor tampon și permisiunea pentru spectacole pirotehnice controlate pot atrage mai mulți spectatori și pot îmbunătăți atmosfera pe stadioane, transformând meciurile de fotbal în evenimente mai atractive și mai profitabile. Pe de altă parte, relaxarea condițiilor pentru consumul de alcool și dificultatea de a impune interdicții rapide pentru suporterii violenți pot genera riscuri sporite de incidente, punând presiune suplimentară pe Jandarmerie și pe organizatorii de evenimente sportive. Echilibrul între libertatea suporterilor și siguranța publică este esențial pentru succesul pe termen lung al acestor reforme.
Pe termen scurt, implementarea noilor reguli va fi un test important pentru capacitatea autorităților române de a gestiona evenimentele sportive într-un cadru mai permisiv. Este de așteptat ca Jandarmeria și cluburile să colaboreze pentru a dezvolta noi strategii de monitorizare și intervenție, adaptate la contextul actual. Pe termen lung, succesul acestor măsuri va depinde de educația suporterilor, de aplicarea consecventă a legii și de rapiditatea cu care instanțele vor soluționa cazurile de violență pe stadioane.
Rămâne de văzut dacă „normalitatea europeană” va aduce doar beneficii sau și provocări noi pentru fotbalul românesc.