Studiu MedLife relevă percepții limitate și sedentarism crescut.
Un studiu recent, realizat de Unlock Research la comanda MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, scoate în evidență o discrepanță majoră în percepția românilor asupra mersului pe jos: majoritatea îl asociază exclusiv cu sănătatea fizică, ignorând beneficiile semnificative pentru echilibrul emoțional și claritatea mentală. Doar 12% dintre respondenți obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură, în ciuda faptului că această categorie declară o calitate a vieții superioară și o mai bună gestionare a stresului.
Potrivit studiului, peste jumătate dintre români (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, iar doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi. Când sunt întrebați despre beneficiile activității fizice, românii menționează preponderent imunitatea, rezistența fizică și controlul greutății. Beneficii esențiale precum reducerea stresului, reglarea emoțională, claritatea mentală sau dezvoltarea rezilienței sunt menționate mult mai rar, indicând o înțelegere limitată a impactului holistic al mișcării.
Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale la MedLife Group, subliniază că "ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea". Această perspectivă este crucială într-o societate modernă, caracterizată de ritm alert și suprastimulare constantă, unde mersul pe jos ar putea oferi un refugiu accesibil și eficient.
Studiul, realizat prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews) pe un eșantion de 800 de chestionare, cu respondenți bărbați și femei în proporții egale, din mediul urban, cu vârste între 18 și 65 de ani, relevă diferențe semnificative între persoanele sedentare și cele care practică drumețiile. Cei din urmă se declară mai mulțumiți de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă o atenție sporită sănătății proprii. Pentru aceștia, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres, beneficii rar menționate de populația generală.
Un alt aspect îngrijorător relevat de cercetare este legătura dintre sedentarism și comportamentele adictive. 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale la alte comportamente de recompensare imediată. Peste jumătate dintre români utilizează frecvent social media, procent care crește la 62% în rândul persoanelor care nu practică aproape niciodată drumeții sau mersul pe distanțe lungi. În contrast, cei care merg frecvent în natură preferă activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional.
Această tendință este amplificată de contextul european, unde, conform Eurostat (date din 2021), România se numără printre țările cu cea mai mică proporție de adulți care practică activitate fizică regulată, situându-se sub media europeană. În țări precum Finlanda sau Suedia, unde activitățile în natură sunt parte integrantă a culturii, beneficiile mersului pe jos pentru sănătatea mentală sunt mult mai recunoscute și valorificate. Această comparație subliniază decalajul cultural și de conștientizare existent în România.
MedLife, ca partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social, va lansa un proiect observațional pe Via Transilvanica. Această inițiativă își propune să evalueze impactul mersului pe jos pe distanțe lungi asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale, completând datele sociologice cu măsurători directe în teren. Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group, afirmă că "într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru susținerea stării de bine."
De ce contează
Acest studiu este relevant pentru că subliniază o problemă de sănătate publică subestimată în România: lipsa conștientizării beneficiilor holistice ale mersului pe jos. Ignorarea impactului mișcării asupra sănătății mentale poate duce la o creștere a problemelor legate de stres, anxietate și comportamente adictive. Prin evidențierea acestei lacune, MedLife și partenerii săi inițiază un demers crucial de educare și prevenție, care poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții românilor, oferind o soluție simplă și accesibilă pentru gestionarea provocărilor cotidiene.
În concluzie, deși rezultatele studiului nu demonstrează o relație cauzală directă, ele ridică semne de întrebare importante cu privire la potențialul neexploatat al mersului pe jos ca instrument de prevenție. Proiectul observațional pe Via Transilvanica, desfășurat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, va oferi date suplimentare și o înțelegere mai profundă a modului în care o experiență de mers pe distanțe lungi influențează parametrii sănătății și stării de bine.
Această inițiativă este esențială pentru dezvoltarea unei noi perspective asupra prevenției, promovând o formă de mișcare accesibilă și subvalorificată, cu scopul de a îmbunătăți echilibrul fizic și emoțional al populației românești pe termen lung.