Admitere liceu 2026: Peste 62% dintre elevi, admiși la prima opțiune

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Ministerul Educației a publicat rezultatele repartizării computerizate la liceu pentru anul școlar 2026-2027, cu o rată de repartizare de 99,89% și peste 62% dintre candidați admiși la prima opțiune. Din cei 119.610 elevi, 126 au rămas nerepartizați, iar cele mai multe locuri libere se înregistrează în București, Iași și Prahova. Urmează etapele de depunere a dosarelor și soluționare a situațiilor speciale, precum și a doua etapă de admitere pentru locurile rămase.

EN

Brief

Romania's Ministry of Education has published the results for high school admissions for the 2026-2027 school year, with 99.89% of candidates placed and over 62% admitted to their first choice. Out of 119,610 students, 126 remain unplaced, with most vacant spots in Bucharest, Iasi, and Prahova. The next steps include document submission and a second admission round for remaining places.

Admitere liceu 2026: Peste 62% dintre elevi, admiși la prima opțiune
Sursa foto: psnews.ro

Rezultate publicate de Ministerul Educației, diferențe județene

Ministerul Educației a publicat miercuri, 22 iulie 2026, rezultatele repartizării computerizate în învățământul liceal de stat, marcând finalul primei etape a admiterii pentru absolvenții clasei a VIII-a. Potrivit datelor oficiale, 99,89% dintre candidați, adică 119.484 din cei 119.610 care au completat opțiuni, au primit un loc, iar un procent semnificativ de 62,01% (74.093 de elevi) au fost admiși la prima opțiune exprimată. "Rata de repartizare a fost de 99,89%, iar peste 62% dintre candidați au fost admiși la prima opțiune exprimată, ceea ce demonstrează o bună corelare între preferințele elevilor și oferta educațională," a declarat un reprezentant al Ministerului Educației.

Această performanță reflectă o ușoară creștere a numărului mediu de opțiuni exprimate pe elev, ajungând la 23,89 opțiuni în acest an, față de anul anterior, dintr-un total de 2.857.558 de opțiuni la nivel național. În ciuda ratei generale ridicate de repartizare, 126 de absolvenți au rămas nerepartizați în această primă etapă. Dintre aceștia, 75 au avut medii de admitere sub 5, în timp ce 51 au obținut medii egale sau mai mari de 5, conform datelor centralizate de HotNews.ro. Niciun elev cu media peste 9 nu a rămas fără loc.

Situația candidaților nerepartizați prezintă variații semnificative la nivel județean. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în București (13), urmat de județele Dolj și Vâlcea, fiecare cu câte 12 elevi nerepartizați. Pe de altă parte, în 12 județe, toți candidații care au completat opțiuni au fost repartizați. Cele mai mici procente de repartizare au fost înregistrate în Vâlcea (99,43%), Harghita (99,56%) și Covasna (99,64%), Doljul având un procent de 99,69%. În Capitală, din 14.728 de candidați, 14.715 au fost repartizați, potrivit TVR Info.

Analiza locurilor rămase neocupate indică o concentrare în marile centre urbane. Bucureștiul conduce detașat cu 3.131 de locuri libere, urmat de Iași (1.370), Prahova (1.367) și Cluj (1.272). La nivel național, numărul total de locuri libere este de 33.668. Repartiția pe filiere arată că 67.760 de elevi au fost admiși la profiluri din filiera teoretică, în timp ce 51.724 au optat pentru filiera tehnologică. Această distribuție subliniază o preferință constantă pentru învățământul teoretic, în ciuda eforturilor de promovare a școlilor profesionale și tehnologice.

Înainte de repartizarea computerizată, o serie de etape speciale au permis admiterea a 13.523 de elevi la specializări vocaționale, dintre care 816 la profilul militar. De asemenea, 2.854 de locuri au fost ocupate de elevi romi, iar 2.852 de elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) au fost admiși în învățământul de masă, conform datelor Digi24. Aceste etape subliniază angajamentul Ministerului Educației de a asigura incluziunea și de a oferi oportunități educaționale diverse.

Comparativ cu media europeană, unde sistemele de admitere variază considerabil, România menține un proces centralizat, bazat pe performanța la Evaluarea Națională. În țări precum Germania sau Austria, orientarea către învățământul profesional începe mai devreme, iar ponderea absolvenților care aleg această cale este semnificativ mai mare. Spre exemplu, în 2024, Eurostat indica un procent de peste 45% de elevi înscriși în învățământul profesional în Germania, comparativ cu aproximativ 30% în România, evidențiind o diferență culturală și structurală în percepția și valorizarea filierelor educaționale.

Conform calendarului oficial, depunerea dosarelor de înscriere în unitățile de învățământ liceal se va desfășura în perioada 23-28 iulie. Soluționarea situațiilor speciale, inclusiv a celor 126 de absolvenți nerepartizați, este programată între 29 și 31 iulie și va fi gestionată de comisiile județene de admitere/comisia municipiului București. A doua etapă a admiterii în învățământul liceal de stat, destinată elevilor rămași nerepartizați și celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la începerea cursurilor, va avea loc între 31 iulie și 18 august.

De ce contează

Rezultatele admiterii la liceu sunt cruciale pentru viitorul a zeci de mii de tineri și pentru piața muncii din România. Faptul că peste 62% dintre elevi au fost admiși la prima opțiune sugerează o aliniere eficientă între aspirațiile elevilor și capacitatea sistemului educațional. Cu toate acestea, numărul mare de locuri libere în anumite centre urbane și numărul mic de candidați nerepartizați necesită o analiză aprofundată a cererii și ofertei educaționale. Această situație poate influența migrația internă a forței de muncă și dezvoltarea regională, subliniind necesitatea unor strategii pe termen lung pentru a echilibra distribuția elevilor și a resurselor educaționale la nivel național, în special în contextul deficitului de personal calificat în anumite domenii.

Următoarea perioadă va fi decisivă pentru cei 126 de absolvenți care nu au fost repartizați în prima etapă, precum și pentru cei care nu au participat la Evaluarea Națională sau nu au completat opțiuni. A doua etapă de admitere, gestionată de comisiile județene, va oferi o nouă șansă acestora de a ocupa unul dintre cele peste 33.000 de locuri rămase libere. De asemenea, soluționarea situațiilor speciale va fi un barometru al flexibilității sistemului.

Rămâne de văzut cum vor reuși autoritățile locale și Ministerul Educației să gestioneze optim aceste locuri, asigurând că fiecare absolvent are o șansă echitabilă la continuarea studiilor, într-un context în care mobilitatea geografică și preferințele pentru anumite profiluri continuă să modeleze peisajul educațional românesc.