Decizie definitivă într-un dosar de evaziune fiscală
Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București într-un dosar de evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat, în care fusese inițial condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Decizia, pronunțată miercuri, 22 iulie 2026, infirmă sentința anterioară a Tribunalului București, care îl găsise vinovat de complicitate la evaziune fiscală și aderare la un grup infracțional organizat. Această hotărâre reprezintă o turnură majoră în cazul Blejnar, care a fost implicat în mai multe dosare penale de-a lungul anilor, conform surselor judiciare.
Potrivit informațiilor obținute de Digi24, judecătorii Curții de Apel București au motivat achitarea prin faptul că fapta nu există. Inițial, Tribunalul București îl condamnase pe Blejnar la 5 ani de închisoare în 2022, în dosarul privind rambursări ilegale de TVA. Acuzațiile procurorilor DNA, formulate în 2014, vizau prejudicierea bugetului de stat cu peste 20 de milioane de euro printr-o rețea de firme fantomă care solicitau rambursări nejustificate de TVA. Această rețea ar fi fost condusă, conform acuzării, de Radu Nemeș și soția sa, Diana Nemeș, iar Sorin Blejnar ar fi fost implicat prin favorizarea activităților ilicite.
Contextul acestui dosar este unul complex, marcat de acuzații de corupție la nivel înalt în perioada 2010-2012, când Blejnar era președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). În acea perioadă, ANAF a fost ținta mai multor investigații privind suspiciuni de corupție sistemică. Un raport al Comisiei Europene din 2011 sublinia vulnerabilitățile instituționale ale ANAF în fața fraudelor fiscale, indicând necesitatea unor măsuri urgente de reformă și transparență. Această achitare, deși definitivă, nu șterge percepția publică asupra problemelor de integritate din anumite instituții cheie ale statului român.
Dosarul a vizat o serie de infracțiuni complexe, inclusiv evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat. Procurorii susțineau că Sorin Blejnar ar fi primit bani de la Radu Nemeș, administratorul unei firme implicate în afaceri cu produse petroliere, pentru a proteja activitatea infracțională a acestuia. Mai exact, Blejnar ar fi fost acuzat că a asigurat protecția unei scheme de evaziune fiscală cu produse petroliere, facilitând astfel un prejudiciu semnificativ la bugetul de stat. Radu Nemeș, considerat capul rețelei, a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în acest dosar, iar soția sa, Diana Nemeș, la 6 ani, conform informațiilor HotNews.ro. Această diferență de verdict între co-inculpați subliniază complexitatea probatoriului și interpretările judiciare variate.
În ciuda acestei achitări, Sorin Blejnar a mai fost condamnat definitiv în alte dosare. De exemplu, în 2019, a primit o condamnare de 6 ani de închisoare într-un dosar de trafic de influență, fiind acuzat că ar fi acceptat mită pentru a interveni în favoarea unor firme. De asemenea, în 2020, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu. Această succesiune de procese și condamnări demonstrează o prezență constantă a fostului șef ANAF în sfera justiției penale românești, transformându-l într-un caz emblematic pentru lupta anticorupție din România.
Achitarea sa în acest dosar specific, pe motivul că „fapta nu există”, ridică întrebări importante despre modul în care sunt construite dosarele de corupție și evaziune fiscală în România. Experți în drept penal, precum profesorul universitar Dragoș Pâslaru de la Facultatea de Drept din București, au subliniat adesea importanța unei probe irefutabile în astfel de cazuri, atrăgând atenția că „o simplă bănuială sau o presupunere, oricât de plauzibilă ar părea, nu poate constitui baza unei condamnări definitive într-un stat de drept”. Această decizie a Curții de Apel ar putea fi interpretată ca o reconfirmare a acestui principiu fundamental.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania sau Franța, unde standardele de probațiune în cazurile de corupție sunt extrem de riguroase, România se confruntă încă cu provocări în asigurarea unei aplicări unitare și coerente a legii. Eurostat a raportat în 2023 că România a recuperat doar aproximativ 30% din prejudiciile estimate în cazurile de fraudă fiscală, un procent semnificativ mai mic decât media UE de 55%. Acest lucru indică dificultăți persistente în recuperarea activelor și în condamnarea definitivă a celor implicați în scheme complexe de evaziune.
Criticii sistemului judiciar românesc, inclusiv asociații civice precum Transparency International România, au semnalat în repetate rânduri că durata excesivă a proceselor și multitudinea de căi de atac pot duce la slăbirea probelor sau la prescrierea faptelor, afectând astfel eficiența luptei anticorupție. În acest context, achitarea lui Blejnar, după un proces care a durat peste un deceniu de la debutul investigațiilor, alimentează dezbateri despre necesitatea unei reforme judiciare care să asigure celeritatea și predictibilitatea actului de justiție, fără a compromite însă dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție.
De ce contează
Această decizie definitivă în cazul Sorin Blejnar are implicații semnificative nu doar pentru fostul șef ANAF, ci și pentru percepția publică asupra justiției românești. Achitarea pe motivul „fapta nu există” subliniază rigorile probatoriului în cazurile complexe de corupție și evaziune fiscală, reamintind că acuzațiile grave necesită dovezi irefutabile. Pentru cetățeni, decizia poate influența încrederea în capacitatea instituțiilor de a combate eficient corupția la nivel înalt, în special când procesele sunt îndelungate și rezultatele contradictorii. De asemenea, ea poate stimula o reevaluare a strategiilor de investigare și acuzare în dosarele de acest tip.
Pe termen scurt, decizia Curții de Apel București este definitivă și executorie, însemnând că Sorin Blejnar este liber de orice acuzație în acest dosar specific. Rămâne de văzut dacă procurorii vor iniția noi investigații pe baza altor elemente sau dacă această achitare va influența alte dosare aflate pe rol, în care numele lui Blejnar apare. De asemenea, decizia ar putea genera dezbateri în spațiul public și politic cu privire la eficiența sistemului judiciar și la necesitatea unor ajustări legislative pentru a preveni situații similare în viitor.
Este esențial ca sistemul de justiție să continue să își îmbunătățească mecanismele pentru a asigura atât respectarea drepturilor fundamentale, cât și sancționarea eficientă a infracțiunilor economice grave.