Decizie finală după consultări juridice intense
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a reacționat vehement duminică, 20 iulie 2026, la declarațiile inițiale ale primarului orașului New York, Zohran Mamdani, care sugerase că ar putea încerca punerea în aplicare a mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva liderului israelian, în cazul unei vizite la Adunarea Generală a ONU. Într-un comunicat publicat pe platforma X, cabinetul lui Netanyahu l-a acuzat pe Mamdani că încearcă să-și distragă atenția de la propriile probleme politice, afirmând: „Domnul Mamdani ar trebui mai degrabă să se concentreze asupra reparării pagubelor pe care politica sa le provoacă în New York”.
Această poziție inițială a fost exprimată de Mamdani într-un interviu acordat publicației The New York Times, unde a declarat că „Prim-ministrul Netanyahu are locul său la Haga. Este un criminal de război vizat de un mandat de arestare”. El a adăugat că, deși nu știa dacă autoritățile municipale au competența legală de a reține un lider străin, purta „discuții active” pentru a clarifica această chestiune, promițând că va face „tot ceea ce legea îi permite” în New York. Sesiunea anuală a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite este programată în luna septembrie la sediul ONU din New York, un eveniment la care participă, în mod tradițional, lideri din întreaga lume.
Controversa a escaladat rapid, iar marți, 22 iulie 2026, primarul democrat Zohran Mamdani a revenit cu o declarație decisivă. Într-un scurt mesaj video postat pe rețelele de socializare, el a recunoscut că administrația sa nu are capacitatea juridică de a-l aresta pe premierul israelian. „Administrația mea a examinat toate căile disponibile și este clar că nu avem autoritatea legală independentă necesară pentru a pune în executare acest mandat”, a declarat Mamdani, citat de AFP și preluat de Agerpres. Această concluzie vine după o analiză aprofundată a legislației, care a evidențiat limitele competențelor municipale în cazuri de drept internațional.
În fața acestei constatări, Mamdani a cerut autorităților federale americane să acționeze. „Totuși, administrația federală are această autoritate, și îi cer să se alăture CPI în punerea în executare a acestui mandat”, a adăugat el. Această cerere subliniază o diferență fundamentală de jurisdicție în sistemul juridic american, unde afacerile externe și punerea în aplicare a deciziilor organismelor internaționale revin, în mare parte, guvernului federal. Președintele american Donald Trump a intervenit deja în dezbatere luni, afirmând că prim-ministrul israelian, pe care îl consideră un aliat în războiul împotriva Iranului, nu va fi arestat în Statele Unite, criticând vocal remarcile inițiale ale lui Mamdani.
Biroul lui Netanyahu a făcut o paralelă între declarațiile primarului și acțiunile procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan. „Precum Karim Khan, Mamdani pare să dorească să distragă atenția de la prostiile sale atacându-l pe liderul statului evreu, singura democrație din Orientul Mijlociu”, se arată în mesajul publicat de cabinetul premierului. Este important de menționat că Karim Khan a fost suspendat din funcție la începutul lunii iunie 2026, în contextul unei anchete privind acuzații de agresiune sexuală formulate de o membră a echipei sale, un detaliu care, conform biroului lui Netanyahu, ar submina credibilitatea instituției pe care Mamdani dorește să o sprijine.
Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, a emis mandate de arestare în 2024 pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza. Aceste acuzații sunt legate de ofensiva israeliană lansată ca represalii la atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Mamdani a reiterat în videoclipul său că „Oricine, cu ochii, inima, conștiința, ar trebui să recunoască ravagiile pe care el (Benjamin Netanyahu) le-a provocat și să înțeleagă faptul că trebuie să se prezinte în fața unei instanțe”. El a subliniat că împărtășește opinia CPI că Netanyahu ar trebui arestat și judecat pentru crimele sale, la fel ca orice altă persoană pusă sub acuzare de CPI. Această perspectivă reflectă o preocupare internațională crescută pentru responsabilitatea liderilor de stat în conflictele armate, o tendință observată și în alte cazuri recente, cum ar fi cel al mandatului de arestare emis de CPI în 2023 împotriva președintelui rus Vladimir Putin.
De ce contează
Această dispută juridică și politică din New York subliniază tensiunile profunde dintre dreptul internațional și suveranitatea națională, precum și complexitatea punerii în aplicare a mandatelor CPI. Decizia primarului Mamdani de a recunoaște lipsa de jurisdicție municipală clarifică limitele autorității locale în fața chestiunilor de stat, dar transferă presiunea asupra administrației federale americane. Evenimentul este relevant pentru că expune fisurile din angajamentul Statelor Unite față de CPI – SUA nu este parte a Statutului de la Roma – și potențialul impact asupra relațiilor diplomatice, mai ales în contextul unei vizite planificate a unui lider străin la ONU. De asemenea, arată cum politica locală se intersectează cu marile teme de politică externă și drepturile omului.
Situația rămâne incertă în ceea ce privește o eventuală vizită a premierului Netanyahu la Adunarea Generală a ONU din septembrie și măsurile pe care administrația federală americană ar putea sau nu să le ia. Deși președintele Trump a declarat ferm că Netanyahu nu va fi arestat, solicitarea publică a primarului Mamdani menține presiunea asupra Washingtonului. Rămâne de văzut dacă și cum va răspunde Casa Albă la cererea de cooperare cu CPI, având în vedere poziția istorică a SUA față de jurisdicția Curții.
Această saga juridică și politică va continua să fie urmărită îndeaproape, cu implicații potențiale pentru viitoarele interacțiuni dintre liderii mondiali și instituțiile de justiție internațională, precum și pentru dinamica relațiilor SUA-Israel.