Discuții legale intense, reacții diplomatice vehemente
Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, a stârnit o controversă majoră după ce a declarat că poartă discuții active pentru a stabili dacă are autoritatea legală de a dispune arestarea premierului israelian Benjamin Netanyahu, în cazul în care acesta va participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) din septembrie. Această perspectivă a provocat o reacție fermă din partea ambasadorului Israelului la ONU, Danny Danon, și o acuză directă din partea lui Netanyahu.
Într-un interviu publicat sâmbătă, 18 iulie 2026, de The New York Times, Mamdani a afirmat că, în opinia sa, „locul premierului Netanyahu este la Haga”, făcând referire la mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității. Edilul a precizat însă că nu știe cu exactitate dacă deține competența legală de a pune în aplicare un astfel de mandat pe teritoriul orașului New York și că poartă „discuții active” cu autoritățile locale pentru a clarifica această chestiune. „Tot ceea ce legea îmi permite să fac în New York este ceea ce vom face”, a declarat Mamdani, conform AFP și Agerpres.
Adunarea Generală a ONU, un eveniment anual care reunește șefi de stat și de guvern din întreaga lume, este programată să aibă loc în septembrie la sediul organizației din New York. Contextul acestor declarații este dat de mandatul de arestare emis de CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza. Aceste acuzații sunt legate de ofensiva israeliană lansată după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, un eveniment care a escaladat semnificativ conflictul din regiune.
Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a reacționat imediat și vehement. Pe platforma X, Danon l-a acuzat pe primarul New York-ului că încearcă „să alimenteze ostilitatea și să atragă atenția prin atacuri la adresa statului Israel”. Diplomatul a subliniat că aceste declarații nu vor schimba planurile premierului israelian. „Benjamin Netanyahu va veni la New York, va vorbi cu mândrie în fața Adunării Generale a ONU și va reafirma în fața lumii adevărul despre Israel și dreptul său de neclintit de a-și apăra cetățenii”, a scris Danon, conform ambelor surse.
La rândul său, premierul israelian l-a acuzat pe Zohran Mamdani, într-un interviu acordat unui post de radio din New York, că susține gruparea Hamas, mergând chiar mai departe cu afirmația: „Cred că, în esență, urăște Statele Unite”. Aceste acuzații reciproce subliniază tensiunile politice și ideologice profunde din jurul conflictului israeliano-palestinian, care se extind acum și pe scena politică americană.
Zohran Mamdani, membru al aripii progresiste a Partidului Democrat, este cunoscut pentru criticile sale repetate la adresa politicii israeliene. El a calificat statul israelian drept un „regim de apartheid” și a descris ofensiva militară din Fâșia Gaza drept un „genocid”. Este important de menționat că, în ciuda acestor critici, Mamdani s-a pronunțat public, în repetate rânduri, și împotriva antisemitismului, încercând să echilibreze discursul său. Această poziție, deși percepută ca anti-Israel de unii, este văzută de susținătorii săi ca o critică legitimă a acțiunilor guvernamentale, nu a poporului israelian.
Discuțiile primarului Mamdani ridică întrebări complexe legate de imunitatea diplomatică și suveranitatea statelor. Conform dreptului internațional, șefii de stat și de guvern beneficiază, în general, de imunitate deplină de jurisdicție penală în fața instanțelor naționale ale altor state, inclusiv în timpul vizitelor oficiale. Cu toate acestea, mandatul CPI este un instrument legal distinct, iar statele semnatare ale Statutului de la Roma (documentul fondator al CPI) au obligația de a coopera cu Curtea. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, ceea ce complică și mai mult situația. Decizia CPI din 2024 de a emite mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și a altor oficiali israelieni, alături de lideri Hamas, a fost un punct de cotitură, provocând reacții internaționale diverse, de la susținere la condamnare vehementă.
Un precedent relevant în acest sens este cazul președintelui rus Vladimir Putin, pe numele căruia CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare în martie 2023. De atunci, Putin a evitat țările care sunt membre ale CPI și care ar fi obligate să-l aresteze. Situația lui Netanyahu este similară, însă o potențială arestare pe teritoriul american ar fi o premieră diplomatică și legală, având în vedere relațiile strânse dintre SUA și Israel. În 2024, România, prin vocea ministrului de Externe de atunci, Luminița Odobescu, a subliniat respectarea deciziilor CPI, dar a evitat să se pronunțe direct asupra aplicării mandatelor în contextul specific al vizitelor oficiale.
De ce contează
Această situație este crucială nu doar pentru relațiile diplomatice dintre SUA și Israel, ci și pentru credibilitatea dreptului internațional și a instituțiilor precum CPI. O tentativă de arestare a unui lider străin pe teritoriul american ar crea un precedent major, cu implicații profunde asupra modului în care liderii mondiali pot călători și participa la evenimente internaționale. De asemenea, dezbaterea reflectă diviziunile interne din Statele Unite cu privire la politica externă și la rolul Americii în conflictele globale, în special cel din Orientul Mijlociu. Este o testare a limitelor autorității locale în fața imunității diplomatice și a obligațiilor internaționale, cu potențialul de a redefini normele diplomatice.
În concluzie, discuțiile inițiate de primarul Zohran Mamdani deschid o cutie a Pandorei legală și diplomatică. Rămâne de văzut dacă autoritățile din New York vor ajunge la concluzia că există o bază legală pentru o astfel de acțiune și, mai ales, dacă o vor pune în practică. Adunarea Generală a ONU din septembrie ar putea deveni un punct fierbinte de tensiuni, nu doar prin discursurile politice, ci și prin potențialele acțiuni legale.
Indiferent de rezultat, acest episod va rămâne un reper în dezbaterea privind aplicarea dreptului internațional și responsabilitatea liderilor în fața acuzațiilor de crime de război, în special în contextul complex al relațiilor internaționale contemporane.