Mandatul CPI și presiunile SUA asupra aliaților
Președintele american Donald Trump a declarat luni, 20 iulie 2026, într-o postare pe rețelele sociale, că premierul israelian Benjamin Netanyahu nu va fi arestat „sub nicio formă” în SUA în timpul vizitei sale oficiale, contrazicând astfel intențiile primarului New York-ului, Zohran Mamdani. Anunțul lui Trump, făcut pe platforma Truth Social, subliniază o poziție fermă a administrației americane față de un potențial mandat de arestare internațional.
„Benjamin Netanyahu nu va fi arestat, în niciun fel sau formă, cât timp se află în Statele Unite ale Americii. El luptă împotriva Republicii Islamice Iran, care a ucis recent 52.000 de protestatari nevinovați și a petrecut ultimii 47 de ani ucigând soldați americani și alții”, a scris liderul de la Casa Albă, citat de Mediafax și Gândul. Această declarație vine în contextul în care Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis în 2024 de Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, pentru presupuse crime de război comise în timpul conflictului din Gaza. Israelul a respins categoric acuzațiile și jurisdicția CPI.
Reacția lui Trump vine ca un răspuns direct la afirmațiile primarului New York-ului, Zohran Mamdani, care, potrivit Reuters, a declarat zilele trecute că analizează posibilitatea ca administrația sa să-l aresteze pe Netanyahu dacă acesta va vizita orașul în timpul Adunării Generale a ONU, programată pentru luna septembrie. Mamdani a susținut într-un podcast video al New York Times, „The Interview”, că „prim-ministrul Netanyahu își are locul la Haga. Este un criminal de război care a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională”. Această opinie, conform edilului, este împărtășită de mulți, „pur și simplu din cauza acțiunilor sale din ultimii ani”.
Mandatul de arestare al CPI, emis în noiembrie 2024, nu îl vizează doar pe Netanyahu, ci și pe alți lideri israelieni, inclusiv pe Yoav Gallant, fostul ministru al apărării, precum și pe liderul militar Hamas, Mohammed Deif, pentru fapte similare. Israelul a reacționat vehement la comentariile lui Mamdani, printr-o postare pe X, în care se menționa că „Mamdani pare interesat să distragă atenția publicului de la propriile sale nebunii și să-l atace pe liderul statului evreu și al singurei democrații din Orientul Mijlociu”.
Poziția Statelor Unite, așa cum a fost exprimată de președintele Trump, este în concordanță cu o campanie mai amplă inițiată de secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, pentru a „desființa” de facto Curtea Penală Internațională. Rubio a acuzat CPI că duce un război împotriva Statelor Unite „nu cu gloanțe sau rachete, ci cu statute, pacte și prin forța așa-zisului drept internațional”. Potrivit Gândul, secretarul de stat american susține că judecătorii străini, nealeși, aflați la mii de kilometri distanță, încearcă să aibă autoritate asupra legilor și cetățenilor americani.
Pentru a-și atinge scopul, SUA au început să facă presiuni asupra aliaților. Înalți diplomați americani au contactat oficiali din alte țări pentru a le cere națiunilor care fac parte din CPI să se retragă din Statutul de la Roma și să taie finanțarea curții. Țările care nu se vor conforma acestor cerințe, dar care depind de asistența financiară, militară sau de securitate a Statelor Unite, riscă să piardă sprijinul american. Această strategie subliniază o tensiune crescândă între suveranitatea națională, așa cum este percepută de SUA și Israel, și justiția penală internațională promovată de CPI.
Contextul regional este, de asemenea, crucial. Declarația lui Trump menționează lupta lui Netanyahu împotriva Republicii Islamice Iran, pe care o acuză de moartea a 52.000 de protestatari nevinovați și de uciderea de soldați americani pe parcursul a 47 de ani. Această referință la Iran servește la justificarea sprijinului american pentru Israel și la delegitimarea acuzațiilor aduse liderului israelian. De asemenea, contrastează cu o percepție mai generală a dreptului internațional care ar trebui să fie aplicabil tuturor, indiferent de alianțe geopolitice.
**De ce contează**
Această dispută are implicații semnificative pentru relațiile internaționale și pentru autoritatea Curții Penale Internaționale. Decizia SUA de a proteja un aliat cheie de un mandat de arestare al CPI poate submina credibilitatea și eficacitatea instanței, încurajând alte state să ignore deciziile sale. Pentru România, un stat membru al UE și al NATO, această situație ridică întrebări privind echilibrul dintre obligațiile față de justiția internațională și alianțele strategice. De asemenea, ar putea crea un precedent periculos, în care liderii acuzați de crime de război ar putea găsi refugiu în țări puternice, evitând astfel consecințele legale.
În concluzie, anunțul președintelui Trump subliniază o divergență profundă între Statele Unite și o parte a comunității internaționale, reprezentată de CPI și de voci precum primarul New York-ului, în privința aplicării justiției internaționale. Rămâne de văzut dacă presiunile exercitate de SUA asupra aliaților vor duce la o erodare a Statutului de la Roma sau dacă, dimpotrivă, vor consolida solidaritatea în jurul principiilor dreptului internațional.
Viitoarele vizite ale lui Netanyahu în SUA, în special cea programată pentru Adunarea Generală a ONU din septembrie, vor fi un test crucial pentru aceste tensiuni, iar modul în care comunitatea internațională va reacționa la aceste presiuni va defini, probabil, traiectoria justiției penale globale în anii următori.