Teheranul acuză breșe de securitate și avertizează asupra represaliilor
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a oferit detalii inedite despre cum a supraviețuit atacului aerian americano-israelian din 2025, în care a fost ucis liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Declarațiile, făcute într-un interviu acordat jurnalistului iranian Javad Mogouyi și publicate înainte de recenta escaladare a confruntărilor, relevă o perspectivă oficială a Teheranului asupra evenimentelor, deși neverificată independent de surse externe, potrivit The Guardian. Oficialul a susținut că atacatorii dețineau informații precise despre locațiile liderilor iranieni, indicând o breșă de securitate majoră.
Araghchi a relatat că în dimineața atacului se afla la o reuniune într-un complex guvernamental din Teheran, alături de Ali Asghar Hijazi, adjunctul șefului de cabinet al liderului suprem. Ministrul a descris o succesiune rapidă de trei explozii. „A treia explozie a lovit chiar lângă clădirea noastră. Biroul domnului Hijazi a fost lovit direct, iar partea stângă a clădirii a fost complet distrusă”, a declarat Araghchi. El a povestit că a apucat mâna lui Hijazi și au înaintat printre grinzi și dărâmături, în timp ce auzeau strigăte de ajutor și apa curgea din tavan. Secretara lui Hijazi a murit pe loc, dar cei doi oficiali au reușit să scape din clădirea avariată. Mașina oficială a ministrului a fost distrusă, fiind nevoit să ajungă la Ministerul de Externe cu ajutorul unui trecător.
Ministrul iranian a subliniat că atacul demonstrează existența unor informații extrem de precise despre locurile în care se aflau liderii politici și militari iranieni. „Israelul avea informații despre aceste reuniuni. Acest lucru indică existența unei breșe de securitate care probabil încă există și trebuie remediată”, a afirmat Araghchi, citat de Digi24. El a menționat că, în aceeași dimineață, aveau loc reuniuni simultane la Ministerul Informațiilor, Consiliul Strategic pentru Politică Externă și Consiliul Suprem de Apărare, ceea ce sugerează o coordonare extinsă a atacurilor.
După atac, Araghchi a declarat că, din motive de securitate, și-a schimbat permanent locul în Teheran și s-a deplasat constant cu automobilul pentru a evita noi tentative de asasinat. Comunicările au fost grav afectate, iar în primele trei zile după bombardament, conducerea iraniană a încercat să stabilească cine supraviețuise și cine fusese ucis. „Inamicul a crezut că va paraliza conducerea Iranului prin eliminarea liderilor, dar nu a reușit”, a adăugat ministrul, conform HotNews.ro. Această perioadă de incertitudine subliniază impactul devastator al atacului asupra structurilor de conducere iraniene.
Araghchi a confirmat că nu s-a întâlnit încă cu noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, dar a apreciat că numirea acestuia transmite semnalul că politica Republicii Islamice nu se va schimba. Această continuitate în leadership-ul suprem, în ciuda unei succesiuni rapide, este un element cheie pentru stabilitatea internă a Iranului și pentru percepția sa externă.
Potrivit lui Araghchi, autoritățile iraniene elaboraseră anterior un plan de reacție în cazul uciderii liderului suprem, un scenariu numit „Codul 110”, referindu-se la articolul din Constituția Iranului care definește atribuțiile liderului suprem. Acest plan prevedea inclusiv închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă vitală pentru exportul mondial de petrol, o măsură care ar avea consecințe economice globale semnificative, blocând aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, conform datelor din 2023 ale Administrației Americane pentru Informații în Energie (EIA).
Înainte de izbucnirea conflictului, Iranul a continuat negocierile cu Statele Unite privind programul nuclear, chiar dacă șansele unui acord erau reduse. Araghchi a susținut că Teheranul a prezentat o nouă propunere în ultima rundă de discuții de la Geneva. Însă, a doua zi, ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, ar fi informat partea iraniană că atmosfera de la Washington devenise mult mai favorabilă unei soluții militare, semnalând o schimbare bruscă de strategie, urmată rapid de atacurile comune americano-israeliene asupra Iranului.
Ministrul iranian a avertizat vecinii Iranului că orice atac asupra țării va atrage represalii împotriva intereselor americane din regiune. „Dacă Israelul ne atacă instalațiile nucleare, vom lovi obiectivele lor. Rachetele noastre nu pot ajunge în Statele Unite, așa că vom lovi bazele americane din regiune. Dacă vor ataca infrastructura noastră petrolieră, vom face astfel încât nimeni din regiune să nu mai poată exporta petrol”, a declarat Araghchi, subliniind o doctrină de răspuns asimetric și proporțional, dar cu impact regional. Această abordare contrastează cu tendințele de modernizare militară ale altor puteri regionale, care se concentrează pe sisteme de apărare aeriană avansate, cum ar fi sistemele Patriot utilizate de Arabia Saudită, conform unui raport din 2024 al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).
Araghchi a susținut, de asemenea, că Iranul a transmis avertismente Turciei în legătură cu un presupus plan american de stimulare a unei revolte kurde împotriva Teheranului. El a afirmat că ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, ar fi discutat cu oficialii americani și ar fi contribuit la blocarea unui astfel de plan, fără a prezenta dovezi concrete. Ministrul iranian a mai declarat că Teheranul încearcă să exploateze eventualele diferențe de poziție dintre Statele Unite și Israel, apreciind că cele două state nu au întotdeauna obiective identice. Această strategie diplomatică subliniază încercările Iranului de a diviza și a slăbi coaliția adversă.
Experiența conflictului din 2025 a determinat Iranul să își modernizeze infrastructura militară, potrivit lui Araghchi. El a afirmat că timpul necesar pentru repunerea în funcțiune a unei baze de rachete după un atac a fost redus de la aproximativ 10-15 ore la 35-40 de minute. Această îmbunătățire rapidă a capacității de răspuns este crucială într-un scenariu de conflict prelungit și demonstrează adaptabilitatea militară a Iranului, comparabilă cu eforturile de modernizare observate în alte state cu bugete militare semnificative, care au înregistrat creșteri de până la 6.8% în 2023, conform datelor SIPRI.
De ce contează
Declarațiile ministrului iranian de Externe oferă o rară privire din interior asupra evenimentelor care au dus la escaladarea conflictului din 2025 și la moartea liderului suprem Ali Khamenei. Ele subliniază vulnerabilitățile de securitate ale Iranului, dar și capacitatea sa de a reacționa strategic. Pentru România și Europa, o eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz ar avea consecințe economice grave, afectând prețurile petrolului și stabilitatea piețelor energetice globale. De asemenea, modul în care Iranul a gestionat criza de succesiune și și-a modernizat capacitățile militare influențează echilibrul de putere într-o regiune deja volatilă, cu implicații pentru securitatea energetică și rutele comerciale internaționale.
În concluzie, mărturiile lui Abbas Araghchi, deși nereconfirmate independent de Washington sau Tel Aviv, oferă o narațiune oficială iraniană care necesită o analiză atentă. Ele sugerează că Iranul, în ciuda pierderii liderului suprem și a breșelor de securitate, a demonstrat o capacitate de reziliență și adaptare, atât prin planificarea prealabilă a scenariului „Codul 110”, cât și prin modernizarea rapidă a infrastructurii militare. Rămâne de văzut cum va influența această perspectivă viitoarele negocieri și dinamica conflictului regional, mai ales în contextul noului lider suprem, Mojtaba Khamenei.
Întrebările privind persistența breșelor de securitate și eficacitatea avertismentelor iraniene rămân deschise, modelând incertitudinea în regiune.