Audit intern scoate la iveală nereguli financiare grave
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a continuat să plătească sute de mii de dolari anual pentru chiria ambasadei și reședinței din Libia, deși misiunea diplomatică nu mai are personal acolo de 12 ani, conform unui audit intern citat de HotNews.ro. Această situație, dezvăluită miercuri, 22 iulie 2026, ridică serioase semne de întrebare privind gestionarea fondurilor publice și respectarea procedurilor interne. Potrivit concluziilor preliminare ale auditului, plățile s-au efectuat în ciuda faptului că activitatea diplomatică a fost suspendată în 2014, în contextul deteriorării securității din Libia, iar personalul a fost retras.
Această neglijență financiară a fost evidențiată de un raport de audit intern inițiat chiar de MAE, care a analizat perioada 2014-2026. Sumele vehiculate sunt considerabile, ajungând la aproximativ 700.000 de dolari, potrivit surselor citate de Adevărul.ro, în timp ce HotNews.ro menționează că plățile se ridică la cel puțin 500.000 de dolari. Discrepanța dintre cifre sugerează o lipsă de claritate în documentația inițială sau o interpretare diferită a perioadelor auditate, dar esența rămâne aceeași: fonduri semnificative au fost alocate fără o justificare operațională. Într-o declarație pentru Digi24, un purtător de cuvânt al MAE a confirmat existența auditului, subliniind că "ministerul ia măsuri pentru clarificarea situației și recuperarea, acolo unde este posibil, a sumelor plătite nejustificat."
Contextul retragerii personalului diplomatic român din Libia datează din 2014, când situația de securitate din țară s-a deteriorat drastic, în urma războiului civil și a ascensiunii diferitelor facțiuni armate. La acea dată, majoritatea statelor europene și-au retras reprezentanții diplomatici, iar activitatea ambasadelor a fost suspendată sau relocată temporar. Cu toate acestea, spre deosebire de alte țări care au reziliat contractele de închiriere sau au găsit soluții alternative, România a continuat să achite chiria, invocând, potrivit Adevărul.ro, "dificultăți administrative și juridice legate de rezilierea contractelor într-un stat aflat în conflict".
Experții în drept internațional și relații diplomatice, precum profesorul universitar Dragoș Popescu de la SNSPA, subliniază că, deși situațiile de conflict pot complica rezilierea contractelor, "persistența plăților pe o perioadă atât de lungă, fără personal, indică o gravă deficiență de monitorizare și control intern. Chiar și în condiții dificile, trebuiau identificate soluții pentru minimizarea pierderilor financiare, fie prin negocierea unor clauze de suspendare, fie prin subînchiriere, dacă legislația locală permitea." Această opinie este susținută și de analistul politic Radu Tudor, care, într-o intervenție la Antena 3, a calificat situația drept "o risipă scandaloasă de bani publici, care trebuie investigată până la capăt".
Situația din Libia nu este un caz izolat în istoria recentă a diplomației române. În trecut, au existat discuții și controverse legate de gestionarea patrimoniului imobiliar al MAE în alte capitale, însă amploarea și durata acestei nereguli din Libia o plasează într-o categorie aparte. Conform datelor Eurostat din 2023, România aloca aproximativ 0,15% din PIB pentru cheltuieli administrative guvernamentale, o cifră similară cu media europeană, dar eficiența cu care sunt gestionate aceste fonduri rămâne o problemă. În cazul de față, sumele plătite anual pentru chirii în Libia ar fi putut acoperi, de exemplu, salariile a 10-15 tineri diplomați români timp de un an, sau ar fi putut fi investite în modernizarea altor misiuni diplomatice cu activitate intensă.
Auditul intern a identificat și posibile responsabilități la nivelul unor funcționari din cadrul Direcției Patrimoniu și al Direcției Buget Finanțe din MAE, care ar fi trebuit să monitorizeze aceste contracte. Surse din cadrul ministerului, citate de Digi24, indică faptul că se analizează și implicarea unor șefi de departament care au ignorat semnalele de alarmă sau nu au acționat conform procedurilor. Deși legislația românească, prin Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, prevede responsabilități clare în gestionarea patrimoniului public, aplicarea ei în cazuri transfrontaliere poate fi complexă. MAE a anunțat că, odată finalizat raportul de audit, vor fi luate "măsuri administrative și disciplinare" și că se va încerca recuperarea sumelor, posibil prin negocieri cu proprietarul imobilului sau prin acțiuni în justiție, dacă va fi cazul.
De ce contează
Această situație este emblematică pentru problemele de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor publice românești. Sute de mii de dolari plătiți fără justificare operațională reprezintă o pierdere semnificativă pentru bugetul statului și erodează încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Cazul subliniază necesitatea unor controale interne mult mai riguroase și a unei monitorizări constante a cheltuielilor, mai ales în contextul misiunilor diplomatice externe. Recuperarea acestor sume și tragerea la răspundere a celor vinovați ar trimite un semnal puternic că risipa banilor publici nu este tolerată, contribuind la o mai bună guvernanță și la o utilizare eficientă a resurselor.
În perioada următoare, se așteaptă finalizarea raportului de audit și comunicarea oficială a concluziilor de către MAE. Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a solicitat deja o analiză detaliată și un plan de acțiune concret, conform declarațiilor oficiale. Rămâne de văzut dacă vor fi identificate și sancționate persoanele responsabile și, mai important, dacă se vor implementa mecanisme de control care să prevină repetarea unor astfel de situații. De asemenea, deschiderea unor discuții cu autoritățile libiene pentru rezilierea amiabilă a contractelor sau pentru recuperarea unor sume plătite în avans reprezintă o prioritate, deși contextul politic fragil din Libia poate complica aceste demersuri.
Presiunea publică și mediatică va juca un rol crucial în asigurarea transparenței și a unei soluționări echitabile a acestui caz.